Una dintre cărțile a cărei utilitate practică este incontestabilă în perioade dificile, cum este pandemia, volumul „Cum să gândești ca un împărat roman” al lui Donald Robertson oferă sfaturi practice și tehnici adaptate pentru a face față situațiilor de criză, inspirate de filosofia stoică antică
Este un interesant excurs istoric și filosofic succint, lipsit de limbajul arid al specialistului, care coboară filosofia din sfera academică în cea practică, o inițiativă care urmărește „traducerea” principiilor stoice în instrumente adecvate nu doar psihologilor și psihoterapeuților ci tuturor celor aflați în căutarea liniștii interioare.
Volumul impune, totuși, o anumită doză de curaj pentru că, spune autorul, „…filosofia este o formă de terapie morală și psihologică, adeseori greu de ascultat, pentru că ne forțează să ne recunoaștem propriile defecte pentru a le corecta – uneori adevărul doare”.
De altfel, Robertson, acum filosof și psihoterapeut specializat în Terapie Cognitiv – Comportamentală, tânăr fiind a găsit în filosofia stoică răspunsuri la căutările și zbuciumul său interior, o modalitatea de adaptare socială, un ideal și un țel în viață, concret „o filosofie ca un mod de viață”.
Descoperim cu surprindere că aspecte pe care în mod obișnuit le ignorăm sunt, în fapt, mai importante decât credem în viața noastră, cum ar fi simpla utilizare a unui limbaj nepotrivit care ne perpetuează emoțiile (negative). „Decatastrofizarea” ori distanțarea cognitivă sunt propuse ca tehnici de ne înțelege și gestiona mai bine emoțiile, aceasta pornind de la faimoasa „zicală” a lui Epictet: „Nu lucrurile ne supără, ci gândurile noastre despre ele”.
Măiestria acestui volum stă, dincolo de aspectele practice, în tehnica subtilă utilizată de Donald Robertson care merge lejer pe firul istoriei (cu precădere a lui Marcus Aurelius, stoic „celebru”) pentru a extrage de acolo exemple sau sfaturi practice pentru cititor. Și poate de aici și rolul terapeutic al simplei citiri a acestui volum. Aflăm astfel despre importanța modelelor, a mentorilor (care nu trebuie să fie lingușitori), importanța comunicării eficiente, implicit a diplomației (adecvarea limbajului, atât din perspectiva mesajului cât și a coerenței gramaticale, pentru fiecare situație), scrierea ori jurnalul (similar unei actuale forme de „self-help”), imaginarea unui model ideal, chiar din trecut (la care să ne raportăm comportamentul).
Este fascinantă trecerea de la virtuți (stoice) la „clasificarea valorilor ca parte integrantă a tratamentelor moderne pentru depresia clinică”, meditația de dimineață și seară și „mindfulness” pe timpul zilei.
Mergând pe urmele stoicilor, Robertson propune „Pași pentru schimbarea dorințelor”. „Poate că mănânci junk food pentru confort în situații foarte stresante la muncă sau te-ai certat cu partenerul de viață”, afirmă autorul, pentru a aduce câteva rânduri mai târziu argumentul necesității unui „mentor stoic” ori al unui „prieten apropiat” ca fiind „o comoară de neprețuit în astfel de situații”. Capitolul include referiri inclusiv la cei „dependenți” de „social media” și TV, modalități prin care își pot gestiona aceste vicii care le afectează viața emoțională, socială sau profesională. O provocare cu adevărat actuală, nu?
Gestionarea bolii și a durerii fizice constituie un alt capitol interesant al cărții în care sunt valorificate experiențele lui Epictet și Marcus Aurelius, aceasta din urmă cunoscut pentru faptul că, deși avea o constituție fragilă și era bolnav, a depășit așteptările contemporanilor (prieteni și dușmani deopotrivă), conducând Imperiul Roman cu fermitate și înțelepciune, câștigând respectul cetățenilor (chiar și al oponenților politici), învingând în lupte în care sorții nu îi dădeau șanse de izbândă și murind cu demnitatea stoicului pentru care filosofia nu a fost doar un mod de viață ci și unul de plecare către zei.
Autorul valorifică istoria și în cazul tehnicilor moderne de gestionare a situațiilor stresante, faptele stoicilor care depășesc (miraculos aproape!) situații limită fiind explicate din perspectiva tehnicilor moderne ale psihoterapiei. O modalitate similară de abordare o are și în cazul gestionării furiei.
Citind, urmați sfatul lui Donald Robertson: „Pentru început doar repetați câteva schimbări simple în comportamentul vostru. Modificări mici care pot avea adesea consecințe mari”.
▪ Mircea Preda