Traficul de persoane este un fenomen complex ce afectează statele din întreaga lume. Conform datelor pe care le dețineți, câte victime au fost înregistrate de la începutul anului până în prezent în România? Există posibilitatea ca numărul real al acestora să fie mai mare?
Traficul de persoane nu poate fi redus doar la aspectele de natură infracțională, acesta fiind în realitate un fenomen social deosebit de complex, care este rezultatul emergenței unor realități și dinamici multiple (factori sociali, economici, migrația forței de muncă, globalizare, factori educaționali, informare etc.), al unor acțiuni diversificate manifestate în cadrul săvârșirii infracțiunii propriu-zise (recrutare, transport, transfer, adăpostire și exploatare) și, bineînțeles, al mecanismelor cererii și ofertei. Conform statisticii pentru primele 6 luni ale anului 2023, sistemului românesc antitrafic i-au fost raportate 160 de victime. Numărul acesta ne așteptăm să fie completat cu noi date, pentru că foarte mulți din cei care contribuie la SIMEV își rafinează aceste date în ultima parte a anului. Atunci când vorbim de victimele traficului de persoane ne referim la persoane care cu foarte mare greutate se percep pe ele însele ca victime, pentru că vorbim de foarte multe ori de procese psihologice ce țin de mecanismele de supraviețuire și de copying pe care ființa umană le dezvoltă atunci când se află în situații de traumă, iar experiența traficului de persoane este deosebit de traumatizantă.
Cine poate deveni victimă a traficului de persoane? Acest fenomen ține cont de nivelul de educație, statut social ori vârstă?
Abordarea fenomenului porneşte de la o bună cunoaştere a cauzelor generatoare şi a factorilor favorizanţi. Studiile privind traficul de persoane includ un număr impresionant de cauze, de la sărăcie sau lăcomie, la discriminare în funcţie de gen, de etnie sau politici guvernamentale referitoare la migraţie în ţările de origine şi/sau de destinaţie. Conform cercetării sociologice realizate, factorii de risc ai traficului de persoane se pot grupa în factori macrosociali, microsociali şi individuali, care interacţionează în proporţii diferite, de la un caz la altul. Traficului și exploatării de orice fel îi cad pradă persoane cu particularități specifice sexului sau vârstei. Dacă persoanele de sex masculin sunt exploatate în domeniul construcțiilor, în cazul adulților, și prin obligarea la cerșetorie sau furturi, în cazul minorilor, persoanele de sex feminin, cu o frecvență ridicată în populația totală a victimelor identificate, sunt exploatate cu predilecție sexual, prin multiplele forme asociate obligării la exploatarea sexuală. Din datele colectate se observă că interesul infracțional din domeniul traficului de persoane din ultimii ani este orientat mai degrabă pentru exploatarea femeilor, în sfera prostituției și pornografiei, datele statistice naționale oferind o pondere de 88% din victimele identificate ca fiind de sex feminin. Analizând distribuția victimelor traficului de persoane în funcție de sex se observă dinamica sau orientarea acestei forme de criminalitate cu preponderență către persoanele de sex feminin, pentru exploatarea prin prostituție sau pornografie atât în trafic intern, cât și extern. În această situație, fără a aprofunda aspectul cauzalității și preponderenței persoanelor de sex feminin în rândul victimelor traficului de persoane putem totuși aprecia necesitatea de conștientizare la nivel național a politicilor de emancipare a femeilor din România, de promovare intensă a egalității de gen, a combaterii discriminării în rândul femeilor și alte măsuri specifice de creștere a rezilienței și independenței femeilor.
Care este forma predominantă de exploatare a victimelor traficului de persoane și care sunt metodele de control folosite de traficanți?
Traficului de persoane și exploatării de orice fel îi cad pradă persoane cu particularități specifice sexului sau vârstei. Dacă persoanele de sex masculin sunt exploatate în domeniul agriculturii și construcțiilor, în cazul adulților, și prin obligarea la cerșetorie sau furturi, în cazul minorilor, persoanele de sex feminin, cu o frecvență ridicată în populația totală a victimelor identificate, sunt exploatate cu predilecție sexual, prin multiplele forme asociate obligării la exploatarea sexuală. Traficul de persoane generează profituri uriașe. Traficanții sunt oportuniști și inventivi, pot opera și se pot reorienta în condiții de competitivitate, sunt versatili și flexibili, capabili să se adapteze la noi situații sau noi tehnologii. Aceștia au un aspect îngrijit, reușesc să își impresioneze victimele cu un comportament securizant, cu o personalitate agreabilă, afișează empatie la problemele lor și disponibilitate de a ajuta, pentru ca ulterior să demonstreze o înclinație deosebită pentru a șantaja emoțional, precum și un comportament violent fizic și verbal. Abilitățile formate în astfel de interacțiuni la nivelul grupurilor criminale le permit, la nivel intuitiv, să speculeze vulnerabilități și să manipuleze indivizi către scopul lor infracțional, iar când acestea nu sunt suficiente comportamentul lor tinde către diferite forme de constrângere și violență față de cei vulnerabili. De aceea, în numeroase cazuri, aceștia, după recrutarea victimei prin metoda „Loverboy”, întrețin relații de concubinaj cu victimele ori chiar încheie căsătorii cu acestea, având copii împreună, pentru a-și consolida cât mai mult influența și controlul asupra victimei și a da aparența unei familii, pentru ca apoi, traficanții să profite în același mod și de alte „concubine”/„soții”. Prin această metodă, traficanții abordează victimele fie direct, fie prin intermediul rețelelor de socializare, află detalii despre viața intimă și despre situația materială și financiară dificilă a victimelor, le promit o relație serioasă și un nivel de trai mai bun, convingându-le ulterior de „necesitatea” practicării prostituției, în vederea obținerii sumelor de bani necesare pentru „construirea viitorului comun”. Ponderea victimelor de sex feminin în totalul populației victimelor înregistrate în anul 2021 a ajuns la 88% (444 victime). Ponderea este cu atât mai îngrijorătoare cu cât mai mult de jumătate sunt sub 18 ani. În rândul victimelor de sex feminin predomină obligarea la practicarea de servicii sexuale (82%), acestea fiind obligate la practicarea prostituției (în special în locuințe private sau prostituție stradală) sau la producerea și/sau distribuirea de materiale/conținut cu caracter sexual explicit.
”Din datele colectate se observă că interesul infracțional din domeniul traficului de persoane din ultimii ani este orientat mai degrabă pentru exploatarea femeilor, în sfera prostituției și pornografiei, datele statistice naționale oferind o pondere de 88% din victimele identificate ca fiind de sex feminin“
Modalitățile de racolare a victimelor s-au mutat în mediul online?
Metoda „Loverboy” și abordarea victimelor prin intermediul internetului, a rețelelor de socializare sunt utilizate din ce în ce mai frecvent ca tehnici și instrumente pentru contactul inițial și ulterior manipularea viitoarelor victime. Tehnologia și noile mijloace de comunicare aduc cu sine și reducerea sau chiar eliminarea costurilor de transport, comunicare și al mijloacelor de supraveghere specifice acestui domeniu infracțional. Traficanții nu mai au nevoie să acopere costurile deplasării pentru contactarea victimelor sau a cazării lor, a transportării sau supravegherii victimelor în anumite locații, tehnologia oferind resursele și devenind mediul propice pentru desfășurarea tuturor etapelor infracționale cu o simplă apăsare de tastă. În această situație, cu un cost scăzut al „investițiilor” și cu un efort redus, profiturile generate sunt ridicate și nu presupun nici „reinvestire”.
Fotografiile copiilor pe care le postează părinții pe rețelele de socializare pot reprezenta un factor de risc? Ce putem face pentru a-i proteja pe cei mici?
Mă bucur că ați pus această întrebare pentru că este un subiect sensibil pentru mulți dintre noi. Știm că mulți părinți fac asta, îsi fotografiază copiii, uneori îi surprind în acele ipostaze fără hăinuțe și le pun pe rețelele de socializare. Problema este că odată încărcată o fotografie în mediul online la ea au acces și cei care pot avea alte intenții în ceea ce privește interacțiunea cu cei mici. Totodată putem vorbi și de dreptul la imagine care de multe ori le este încălcat copiilor. Fenomenul pornografiei infantile a crescut foarte mult, iar prădătorii sexuali studiază cu atenție profilul utilizatorilor de rețele sociale. Suntem conștienți că minorii sunt cel mai expus segment la trafic și pentru ei avem orientate cele mai multe campanii. În același timp, încercăm să le fim aproape prin activitățile pe care le desfășurăm constant în școli. Cred că este locul cel mai nimerit de unde să începem protecția lor. În acelasi timp am dezvoltat campanii și în social media, pe Facebook, Instagram și TikTok. Pentru că tinerii își petrec mult timp online și de multe ori și traficanții fac asta. Mă bucur în același timp să dau o veste foarte bună privind colaborarea cu școlile prin apariția a două materiale didactice, a două manuale de fapt, accesibile tuturor celor interesați, realizate de specialiștii nostri din țară, respectiv de ofițerii antitrafic din Târgu Mureș și Timișoara. Aceste manuale sunt adaptate tuturor nivelurilor de vârstă, începând de la 5 ani și până în ultimul an de liceu. Ele cuprind informații depre măsurile de siguranță și indiciile care pot arăta adevărata față a lucrurilor, când vorbim despre traficul de persoane.
Statisticile arată că, în primele șase luni ale acestui an, jumătate dintre victimele notificate sistemului românesc anti-trafic sunt minori. De ce această categorie de vârstă este preferată de traficanți?
Traficul de persoane continuă să fie unul din fenomenele sociale cu o acoperire globală care aduce importante prejudicii morale, psihice şi fizice victimelor sale şi nu numai. Acest fenomen devine cu mult mai grav când în capcana reţelelor de traficanţi cad victime copiii. Nu puţine sunt cazurile în care minorii ajung în mâinile unor oameni pentru care nimic nu este mai important decât perspectiva câştigurilor financiare rezultate din exploatarea acestora. Pentru a preveni eficient un fenomen, este de la sine înțeles că prima condiție este o foarte bună cunoaștere și înțelegere a acestuia, a lanțurilor cauzale, a circumstanțelor și mediului de manifestare. Rezumarea prevenirii traficului de persoane și a traficului de minori doar la paradigma legală (strict infracțională) și la actorii acesteia (autor, victimă, organe judiciare) nu este suficientă. Dimensiunea infracțională a traficului este doar punctul final al unui întreg lanț cauzal, putând fi văzută mai mult ca un indicator al unui întreg set de variabile economico-sociale. Până să ajungă în dimensiunea infracțională, elementele incipiente ale traficului de persoane/minori pornesc din interiorul altor realități și dimensiuni sociale, de la nivelul comunităților, unde cresc, se dezvoltă organic, iar apoi evoluează în organisme ale criminalității organizate, alimentate cu banii clienților care plătesc exploatarea, abuzul, amenințarea, constrângerea, privarea de libertate a unora dintre membrii comunităților – victimele traficului de persoane. De aceea traficul de persoane este în primul rând un fenomen social deosebit de complex, un rezultat al evoluției deficitare a mai multor dimensiuni (sociale, economice, educaționale, creșterea continuă a cererii de servicii sexuale și pentru forță de muncă prost plătită etc.), precum și al influenței unor factori favorizanți: migrația forței de muncă, globalizare etc. În acest context, trebuie subliniat faptul că variabilele care favorizează traficul sunt prezente în toate societățile, însă gradul de incidență al acestora (parametrii) și modul specific de corelare între acestea (funcțiile) fac traficul să funcționeze la o scară mai mare sau mai mică. Condițiile favorizante, contextul macro-social, sunt fundamentale în crearea contextului traficului, atât la nivelul țărilor sursă (oferta), cât și la nivelul țărilor de destinație (cererea). De aceea, influențarea variabilelor generale cu incidență asupra traficul de persoane (bunăstarea, educația, siguranța și securitatea etc.) trebuie completată și de o abordare coerentă a impunității și a descurajării cererii care stă la baza acestui fenomen.
Care sunt cele mai importante „arme” cu care luptă specialiștii ANITP?
În ultimii ani, activitățile desfășurate de ANITP în vederea informării, conștientizării și sensibilizării cu privire la traficul de persoane au fost dezvoltate utilizând bunele practici și experiența dobândite în primul an al pandemiei COVID-19, precum și în anii anteriori, urmărindu-se maximizarea rezultatelor obținute și creșterea substanțială a laturii calitative a demersurilor de prevenire. Diversificarea modului de transmitere a mesajelor anti-trafic prin intermediul rețelelor sociale și organizarea de acțiuni preventive adresate cetățenilor români care locuiesc/muncesc în afara granițelor țării au reprezentat elementele cheie ale strategiei ANITP în domeniul prevenirii traficului de persoane. Ca și în anii anteriori, abordarea dimensiunii informativ-preventive a traficului a fost una complexă, vizând deopotrivă reducerea vulnerabilităţii la traficul de persoane, cât și problematica descurajării cererii care favorizează acest fenomen. Campaniile și proiectele de prevenire a traficului de persoane, derulate de ANITP atât la nivel naţional, cât și local, au vizat principalele forme de exploatare, adresându-se publicului atât din mediul fizic, precum și din mediul online. Finanțarea aferentă demersurilor preventive implementate de către ANITP a provenit atât de la bugetul de stat, cât și din fonduri externe nerambursabile. De asemenea, Agenția a contribuit atât în etapele de inițiere și organizare, cât și în cele de implementare a demersurilor preventive comune, participând cu expertiză și resurse umane în cadrul diferitelor inițiative ale organizațiilor neguvernamentale și ale Organizației Internaționale pentru Migrație, care au vizat inclusiv sprijinul reciproc, dar și mobilizarea și completarea resurselor (ex. campanii/proiecte în parteneriat). Campaniile de prevenire a traficului de persoane sunt adaptate atât specificului local şi regional al traficului, cât şi al diverselor tipuri de explotare, ţinând cont în permanenţă de particularităţile grupurilor ţintă, destinatare ale mesajului antitrafic (categorii vulnerabile, publicul larg, persoane care intra/pot intra în contact cu victime/potenţiale victime ale traficului de persoane, etc.). Mesajele antitrafic aferente acţiunilor preventive ale ANITP sunt transmise cu ocazia întâlnirilor directe cu reprezentanţii grupurilor ţintă, dar şi prin intermediul celor mai utilizate canale/mijloace de comunicare şi promovare (materiale de campanie, piese de teatru, film, presă audiovizuală, presă scrisă şi online, reţele de socializare, etc.). Pentru a oferi o imagine privind anvergura acțiunilor informative derulate, menționăm faptul că, în anul 2022, spre exemplu, Agenţia şi partenerii săi au implementat peste 190 de proiecte/campanii/proiecte educaționale naționale și locale de prevenire a traficului de persoane. În cadrul acestora, au fost desfăşurate peste 4.200 de activităţi de prevenire, în urma cărora s-a înregistrat un număr de aproximativ 240.000 de beneficiari direcți. De asemenea, postările conținând mesaje anti-trafic și recomandări utile, realizate pe pagina de Facebook a ANITP, au înregistrat un impact de aproximativ 7.000.000 de persoane. Totodată, în vederea eficientizării eforturilor derulate în lupta împotriva traficului de persoane, mai ales în ceea ce priveşte îmbunătăţirea capacităţii de identificare timpurie a victimelor traficului, precum şi de asistare a acestora, activitatea centrelor regionale a cuprins, anul trecut, şi organizarea şi susţinerea unui număr de 284 de sesiuni de instruire a specialiştilor care intră în contact cu victimele/ potenţialele victime ale traficului de persoane, adresându-se unui număr de peste 6.100 de specialişti (poliţişti de proximitate, de ordine publică şi judiciar, poliţişti de frontieră, jandarmi, profesori şi inspectori şcolari, psihologi, asistenți sociali, lucrători din centrele de plasament, consilieri educaţionali, preoţi, reprezentanţi ai primăriilor, cadre militare, voluntari).
„Pentru a preveni eficient un fenomen, este de la sine înțeles că prima condiție este o foarte bună cunoaștere și înțelegere a acestuia, a lanțurilor cauzale, a circumstanțelor și mediului de manifestare”
Ce noi parteneri au fost atrași pe parcursului anului în ansamblul eforturilor naționale de luptă împotriva traficului de persoane?
Cooperarea între actorii implicați în lupta împotriva traficului de persoane reprezintă principalul instrument de implementare a inițiativelor destinate prevenirii și combaterii fenomenului, precum și a celor din domeniul asistenței și protecției victimelor. În acest sens, colaborarea ANITP cu ministerele și instituțiile abilitate să desfășoare activități antitrafic presupune diferite forme de sprijin reciproc, dar și mobilizarea și completarea resurselor, în funcție de nevoile specifice de intervenție. De asemenea, în scopul derulării activităților din sfera mandatului său instituțional, ANITP a încheiat peste 50 de protocolale de colaborare cu organizațiile neguvernamentale active în lupta antitrafic din România. Totodată, Agenția cooperează și cu platforma de organizații neguvernamentale ProTECT, o rețea constituită din peste 20 de organizații specializate în prevenirea, protecția, asistența victimelor, proceduri penale, civile, lobby și advocacy pentru inițiative cu un impact mai mare în lupta împotriva traficului de persoane. În acest an s-au alăturat eforturilor noștri parteneri importanți din sfera organizațiilor neguvernamentale și aș menționa parteneriatul cu Asociația Safe Pol în vederea organizării unor activități de informare și instruire cu privire la modalitățile de identificare a potențialelor victime ale traficului de persoane și de prevenire a fenomenului; un alt protocol este cel semnat cu Compania Națională Aeroporturi București, care se circumscrie atât strategiei ANITP de consolidare a parteneriatului cu instituții și organizații ce pot contribui la eficientizarea demersurilor de prevenire a traficului de persoane, cât și deschiderii manifestate de Companie în implicarea constantă în cauzele care întregesc climatul de siguranță din perimetrul aeroporturilor bucureștene. Din sfera organizațiilor private evidențiez parteneriatul cu cea mai mare platformă de anunțuri online OLX, iar din luna august 2023 aceasta a inclus în platforma sa informații relevante pentru cei care caută un loc de muncă, cu privire la modalitățile de verificare a legalității firmelor de intermediere a forței de muncă și a firmelor angajatoare. Totodată aș vrea să menționez parteneriatul cu TVR pentru promovarea mesajelor destinate publicului prin intermediul postului de televiziune.
Care sunt direcțiile principale de acțiune ale noii Strategii Naționale de Luptă Împotriva Traficului de Persoane 2024-2028?
Traficul de persoane reprezintă una dintre prioritățile politicii de siguranță a României și parte a strategiei de îmbunătățire a calității vieții în țara noastră, îmbunătățirii statului de drept și a imaginii internaționale a României ca sursă importantă a traficului de persoane în Uniunea Europeană. În acest context, la nivelul Comitetului Interministerial de Monitorizare a Implementării Strategiei Naționale de Prevenire și Combatere a Traficului de Persoane este în desfășurare procesul de elaborare a noii Strategii Naționale împotriva Traficului de Persoane 2024-2028. Aceasta vine cu o nouă viziune în ceea ce privește relația de parteneriat și cooperare dintre țările de origine ale traficului, precum România și țările de destinație, pentru a ne asigura că există o congruență și o proporționalitate a eforturilor la ambele extreme ale luptei anti-trafic. Totodată, lucru foarte important de subliniat este faptul că la elaborarea noii Strategii este prevăzută înființarea unui grup consultativ al Victimelelor Traficului de Persoane, care va colabora cu Comitetul național de coordonare în vederea îmbunătățirii unor aspecte ce vin tocmai din experiența directă pe care au avut-o victimele traficului de persoane și care sunt fără îndoială valorose pentru îmbunătățirea sistemului de protecție al victimelor. Noua SNITP continuă procesul de incriminare a cererii prin crearea unui mecanism de specializare al procurorilor, polițiștilor și judecătorilor în materia investigării și condamnării clienților. Vreau să mulțumesc partenerilor instituționali și organizaționali implicați în procesul de elaborare a noului document cadru și totodată să subliniez că doar prin implicarea, dedicarea și buna colaborare a tuturor actorilor implicați în lupta împotriva traficului de persoane acest proces se va transforma într-un act cu adevărat dedicat producerii de schimbări vizibile în ceea ce privește abordarea luptei împotriva acestui fenomen.
Vă rugăm să adresați un mesaj pentru anul 2024 tuturor specialiștilor Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane.
Aș vrea să încep prin a aduce mulțumiri tuturor colegilor din cadrul Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru profesionalismul de care au dat dovadă până acum. Implicarea lor trece dincolo de fișa postului, este pentru mulți o vocație și asta apreciez în mod deosebit la echipa mea. Totodată subliniez că eforturile noastre și ale întregului mecanism antitrafic românesc au drept obiectiv ca România să devină o țară prieteneoasă pentru victime și ostilă pentru traficanți, iar pentru îndeplinirea acestui deziderat avem nevoie de devotamentul și profesionalismul tuturor celor care luptă împotriva traficului de persoane. Doresc întregului colectiv al Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane ca Noul An să le aducă împliniri pe toate planurile, să fim sănătoși cu toții și să rămânem aceeași echipă unită!
Natalia Traicu; Andrei Grigore