În majoritatea țărilor democratice există legislație împotriva discriminării, iar egalitatea de tratament este, de regulă, garantată chiar de către Constituție. Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără diferențieri. Cu toate acestea, fenomenele de discriminare există, iar pentru conștientizarea acestora instituțiile dezvoltă programe de prevenire complexe, încercând de fiecare dată să evidențieze formele sale de manifestare, precum și eforturile legislative de combatere a fenomenului.
Poliția Română, prin Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității, desfășoară în permanență activități care au un impact pozitiv asupra societății. Prin acțiunile sale, se urmărește conștientizarea fenomenului discriminării sub oricare formă. „Periodic, la nivelul Institutului desfășurăm proiecte și campanii care au ca obiectiv creșterea gradului de conștientizare și de informare a mai multor categorii sociale, în ceea ce privește prevenirea infracțiunilor motivate de ură și pe anti-discriminare. Încă din 2018, alături de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, derulăm acest program, iar acum intrăm într-o nouă etapă și avem onoarea să avem alături de noi Centrul Național de Cultură al Romilor, precum și alte organizații non-guvernamentale care au expertiză în acest domeniu”, spune comisarul-șef de poliție, Ramona Dabija, directorul Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității al IGPR.
Este extrem de important ca diferitele autorități ale unui stat să aibă o interpretare comună în ceea ce privește legislația, pentru că, dacă acestea sunt diferite, cetățenii pot să nu mai înțeleagă normele juridice. De aceea, aportul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării este unul determinant, obiectivele sale fiind de natură a aduce beneficii majore cetățeanului. „Noi ne-am propus să formăm diferite categorii de persoane în acest domeniu, încă din 2006, întrucât legea era relativ nouă, aproape necunoscută și doream ca toate instituțiile care pot fi implicate în combaterea discriminării să aibă cunoștință și asupra modului în care noi sortăm petițiile, dar și referitor la cazuistica CEDO. Este extrem de important ca autoritățile să dezvolte o interpretare comună în ceea ce privește legislația și, de asemenea, să existe colaborare între instituții”, spune și Istvan Haller, membru în Colegiul Director al Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
În mod frecvent, la nivelul Poliției Române, se desfășoară sesiuni de informare atât cu polițiști, cât și în comunitățile în care oamenii legii desfășoară activități, astfel încât proiectele din acest domeniu să fie îmbunătățite mereu. Un astfel de program este cel intitulat „Fără discriminare”, în care sunt abordate cazuri care au fost judecate la CEDO și, totodată, noile generații de polițiști sunt învățate cum trebuie să aplice legea astfel încât să nu mai existe astfel de cauze. „Doar prin discuții și interacțiune putem ajunge la concluzii comune care să genereze proiecte de tipul celui pe care îl avem acum. Sunt un optimist incurabil și cred că prin parteneriatul de acest tip putem diminua fenomenul cu care ne confruntăm. Ne vom apuca să scriem proiecte pentru că se vor lansa proiecte europene, în parteneriat, care să genereze continuitate în cadrul acțiunilor pe care le întreprindem” punctează Mihai Neacșu, Președintele Centrului Național de Cultură a Romilor.
Cum ar putea fi definită discriminarea? Reprezentantul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării spune că definiția este simplă și ușor de înțeles, adică o diferențiere bazată pe un criteriu care atinge un drept. „Prin aceste trei elemente analizăm atunci când avem un caz de discriminare. Primul element îl reprezintă diferențierea analizată în funcție de dreptul la care ne raportăm. Al doilea, care este cel mai important și la care oamenii nu se raportează deseori, este criteriul. Nu orice diferențiere reprezintă discriminare, doar aceea care se bazează pe un criteriu. Dacă eu sunt diferențiat din cauza etniei, religiei, vârstei, genului, orientării sexuale, a unei dizabilități sau din orice astfel de cauză, atunci avem un anume tip de discriminare. Legea noastră nu limitează criteriile, ea spune că orice se poate evoca, inclusiv înălțimea, culoarea ochilor, absolut orice caracteristică fizică. Al treilea element este dreptul stabilit de legislația din România sau prin tratatele internaționale ratificate de țara noastră. Acesta este lucrul la care ne raportăm. Această analiză este cea mai ușoară pentru că ne uităm exact la ce permite legislația și atunci ne putem raporta la acest drept”.
Discriminarea reprezintă, astfel, orice deosebire, orice marginalizare, excludere sau restricție, existând chiar și anumite tipare în tratamentele aplicate victimelor, chiar de la vârste mici. „Din păcate, discriminarea o întâlnim de la vârste fragede și până la adânci bătrâneți. Oamenii sunt diferiți de când se nasc. Tot ceea ce trebuie să învățăm, și în special noi ca instituție publică, este să acceptăm și să ne adresăm comunității într-un limbaj pe care cetățenii ei să îl înțeleagă” completează directorul Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității al Poliției Române. Tratamentul echitabil reprezintă un drept fundamental în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, discriminarea există în continuare sub diferite forme și, din păcate, nu întotdeauna este ușor de identificat. „Potrivit datelor statistice pe care le avem, mai mulți romi au mers la școală, la liceu, a crescut numărul celor care au terminat o facultate, asta și datorită măsurilor afirmative adoptate cu mulți ani în urmă. Probleme mai mari sunt în comunitățile așa zis tradiționale, unde obiceiurile sunt învechite. Cu timpul au înțeles că nu este bine să îți retragi copilul de la școală, că nu e bine ca fetele să se mărite devreme, că trebuie să existe egalitate între femei și bărbați”, subliniază Președintele Centrului Național de Cultură a Romilor.
Inspectoratul General al Poliției Române dezvoltă proiecte acolo unde este nevoie și, împreună cu organizații nonguvernamentale, desfășoară sesiuni de informare pentru a înțelege mai bine cultura romilor și obiceiurile lor, în special în ceea ce privește femeile de etnie romă. „Încercăm să dezvoltăm proiecte acolo unde simțim că este nevoie. Împreună cu organizația nonguvernamentală E-România am desfășurat în anumite județe sesiuni de informare pentru a înțelege mai bine cultura și obiceiurile romilor. Am mers în comunități și le-am explicat polițiștilor cum trebuie să înțeleagă aceste tradiții, cum trebuie să pună problema, astfel că o fetiță, care are nevoie de sprijin din partea oamenilor legii, să simtă acest ajutor”, conchide directorul ICPC al Poliției Române.
Liliana Bulat Vanchevici & Natalia Traicu