A fost unică. O eroină care a dus țara noastră pe cele mai înalte culmi. Iar lumea întreagă s-a înclinat în fața curajului ei. Smaranda Brăescu, prima femeie parașutist din România, a cucerit înălțimile, dar și inimile tuturor, reușind să doboare record după record. Anul 2022 îi este dedicat celei supranumite „Regina Aerului”, pentru a celebra împlinirea a 90 de ani de la stabilirea recordului mondial la paraşutism
În luna lui florar, pe 21, anul 1897, se năștea Smaranda Brăescu, cea care avea să uimească întregul mapamond cu îndrăzneala ei. La doar 14 ani, fătuca de la țară cu părul împletit se îndrăgostește iremediabil de magia aeronauticii. Privirea îi rămâne ațintită spre cerul Bârladului după ce îl vede pe Gheorghe Negrescu, unul dintre pionierii aviaţiei române, într-o demonstrație de zbor. Măndița, cum îi spuneau apropiații, își continuă studiile liceale la Bârlad, apoi revine în satul natal, Hănțești, ca și învățătoare. Destinul însă îi îndrumă pașii către Tecuci, unde se înființase o școală militară de pilotaj. Aici primește „botezul” aerului după ce acceptă cu entuziasm invitația sublocotenentului Dumitru Naidinescu de a zbura alături de el. Experienţa fascinantă îi leagă definitiv viața de zbor.
Contemporană cu „epoca de aur a aviaţiei”, saltul cu paraşuta devine pentru Smaranda cea mai nouă obsesie. Începe să corespondeze cu inginerul german şi fabricantul de paraşute Otto Heinecke, iar în 1928, la invitaţia acestuia şi cu banii împrumutaţi de la o cunoştinţă, pleacă la Berlin pentru a urma cursuri de paraşutism. În vara aceluiași an, Măndița execută primul salt cu paraşuta, de la o înălţime de 600 de metri, devenind astfel prima femeie paraşutist din România. Visele înălțătoare o îndeamnă să solicite înscrierea la școala militară din Tecuci pentru a deveni pilot, dar reglementările militare și aeronautice ale vremii nu permiteau acest lucru. Luptă cu înverșunare atât cu prejudecățile, cât și cu autoritățile, care nu acceptau „amestecul doamnelor în preocupările domnilor”. Însă nimic nu-i distruge dorința arzătoare de a fi cu capul în nori, la propriu. În ciuda tuturor piedicilor, pe 2 octombrie 1931, Smaranda Brăescu scrie istorie după ce câștigă titlul european la paraşutism, în urma unui salt de la înălţimea de 6.000 de metri, doborând în același timp trei recorduri: național, european și mondial feminin.
Și nu se oprește aici! Respinsă de autorități, strânge bani şi pleacă în America pentru a stabili un nou record mondial absolut la săritura cu paraşuta. Pe 19 mai 1932, temerara româncă intră din nou în filele de istorie ale văzduhului după ce sare cu succes de la peste 7.300 de metri altitudine. Tot în Statele Unite, reușește să își îndeplinească cel mai presant vis după ce devine prima femeie din Europa brevetată ca pilot în SUA. Performanțele ei nu s-au oprit aici, Smaranda Brăescu fiind și prima femeie care a reușit un zbor fără escală peste Marea Mediterană, între Roma și Tripoli.
Curajul fantastic a purtat-o și pe frontul celui de-al Doilea Război Mondial, fiind unul dintre piloții faimoasei „Escadrile Albe”. Pentru faptele de vitejie și pentru miile de vieți omenești salvate, Smaranda a primit, în anul 1943, Crucea „Regina Maria”.
Paradoxal, nici salturile periculoasele, nici războiul nu au reușit să o doboare, însă o boală necruțătoare i-a frânt aripile vieții la doar 50 de ani…
„Instituirea anului 2022 ca «Anul Smaranda Brăescu», un proiect drag mie, oferă cadrul pentru organizarea unor evenimente dedicate acestei personalități a aeronauticii românești și internaționale, care să inspire încredere pepinierei de valori pe care, sunt convins, România le are și astăzi”, a transmis premierul Nicolae Ciucă la împlinirea a 125 de ani de la nașterea Smarandei Brăescu, dar și a 90 de ani de când fata „cu capul în nori” a doborât recordul mondial la parașutism.
Natalia Traicu