Înzestrată cu un dar incontestabil, soprana de coloratură Rodica Anghelescu de la Ansamblul Artistic „Ciocârlia” este o artistă cu valențe multiple. Atinge cu ușurință cele mai înalte note, vocea ei de excepție fiind un mixaj perfect între sensibilitate, eleganță și forță. Prin tot ceea ce cântă, indiferent că este vorba despre muzică clasică, populară ori ușoară, Rodica reușește să-și impresioneze auditoriul, nenumăratele premii obținute de-a lungul unei cariere de peste trei decenii fiind dovada talentului și muncii asidue. A urcat pe scene mari din țară și din străinătate, alături de nume grandioase ale muzicii internaționale – Lara Fabian, Andreea Bocelli, Placido Domingo, José Carreras, Enrico Macias… Însă artistul care deține un loc aparte pe „partitura” sufletului său și cu care colaborează de mai bine de 10 ani este maestrul Gheorghe Zamfir, un simbol al muzicii românești
Pentru Rodica Anghelescu, a cânta înseamnă a trăi. „Voiajul” ei către ceea ce avea să fie o carieră impresionantă în muzică a luat startul de timpuriu. Pe când avea doar 8 luni, Rodica și-a uimit primul „spectator” din viața ei – mama, după a început să fredoneze o melodie… Și a redat-o incredibil de bine!
„Am simțit mereu că aceasta este vocația mea și consider că este un privilegiu să știi misiunea pe care o ai. Deși mi s-a descoperit de timpuriu talentul, studiul mai serios l-am început mai târziu, pe la 12 ani. Eu mă visam o cântăreață de muzică ușoară. Aveam o voce gravă. Îmi plăcea să o copiez pe Margareta Pâslaru, mai târziu pe Dalida… Părinții m-au dus la Palatul Copiilor, iar pentru audiție am ales să cânt muzică ușoară. M-am gândit că am dat-o gata pe doamna profesoară, dar aceasta mi-a spus: «Apucă-te de muzică serioasă!». M-am blocat, pentru că știam că tot ce fac eu este cu maximă seriozitate, însă ea se referea la faptul că trebuie să încep să studiez muzica clasică, ceea nu prea m-a încântat la început”, mărturisește artista Ansamblului „Ciocârlia” al Centrului Cultural al MAI.
Ulterior, a început studiul pianului și, în paralel, lecții de canto. După ce a primit o casetă de la profesoara ei, Rodica Anghelescu a descoperit că timbrul ei vocal seamănă foarte mult cu cel al Mariei Tănase și a început să prindă drag și de muzica populară. Cânta cu lejeritate piese foarte grele precum „Cine iubește și lasă”, „Doina din Dolj”, „Până când nu te iubeam” și, deși nu știa încă notele muzicale, interpretarea fără cusur i-a adus un loc la secția de canto popular a Colegiului Național de Arte „Dinu Lipatti” din București.
Vocea deosebită a fost remarcată imediat și, încă din timpul liceului, Rodica a început să fie solicitată adeseori pentru a cânta la radio ori la televiziune. A debutat oficial la 16 ani, pe scena Sălii Radio, dovedind că are, în pofida lipsei de experiență, o maturitate artistică ce-i depășea cu mult vârsta. Tot la 16 ani a obținut și premiul I la Festivalul „Pe marginea Dunării”, câteva luni mai târziu obținând și premiul special la Festivalul „Măria Tănase”, urmate de alte și alte locuri fruntașe la diferite concursuri din țară și din străinătate.
A absolvit Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București – Pedagogie muzicală, muzicologie și muzică psaltică, cu licență în dirijat de cor, folclor și muzică bizantină, studiind în paralel și canto clasic. „Sunt un om privilegiat! Am putut să aleg și am făcut exact ce mi-am dorit să fac! Am avut propuneri de a prezenta diferite emisiuni TV sau radio, însă am refuzat. Sunt legată de muzică, pentru mine a cânta este echivalent cu a trăi!”, spune talentata artistă.
„Este un privilegiu să fiu alături de maestrul Gheorghe Zamfir pe scenă! Să te bucuri de aprecierea maestrului este, pentru mine, cel mai mare premiu!”
Vocea ei de excepție a fost remarcată și de maestrul Gheorghe Zamfir, anul 2014 fiind debutul unei frumoase și prolifice colaborări. Au cântat împreună pe scene mari din țară și din străinătate, naiul fermecat al maestrului și glasul impresionant al Rodicăi răsunând chiar și în Cairo, Zagreb ori Roma… „Este un privilegiu să fiu alături de maestrul Gheorghe Zamfir pe scenă! Să te bucuri de aprecierea maestrului este, pentru mine, cel mai mare premiu!”, mărturisește Rodica Anghelescu. Anul acesta, în luna septembrie, în cadrul concertului susținut de Andrea Bocelli, unul dintre cei mai cunoscuți tenori din lume, a urcat pe scenă și marele naist Gheorghe Zamfir, dar și valoroasa noastră artistă, care a reușit să atingă, alături de cele mai înalte note, și inimile miilor de spectatori prezenți la eveniment.
De-a lungul unei cariere ce se întinde pe mai bine de 30 de ani, solista Ansamblului Artistic „Ciocârlia” a colaborat și cu Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța, Opera Națională Română din Timișoara, totodată fiind colaborator permanent al Operei Comice pentru Copii din București.
Din repertoriul sopranei Rodica Anghelescu amintim opera „Flautul fermecat” – W. A. Mozart, unde a interpretat rolul „Regina Nopții”; Opera „Rigoletto” (Gilda) – Giuseppe Verdi; Opera „Răpirea din serai” (Blonda) – W. A. Mozart; Traviata – Giuseppe Verdi; Opera „Lakme” – Leo Delibes. De asemenea, repertoriul artistei include și arii din opere celebre, precum și prelucrări folclorice din creația compozitorilor români George Enescu, Tiberiu Brediceanu, Mihail Jora, Constantin Arvinte, Marin Voican-Ghioroiu, Cornel Trăilescu și, desigur, cel mai pătrunzător cântec popular românesc, compus de Maria Lătărețu, „Lie, Ciorcâlie”. Iar interpretarea excepțională a Rodicăi, care îndrăgește dincolo de cuvinte folclorul autentic, te lasă pur și simplu fără grai…
„Este greu să-mi imaginez ce aș fi făcut dacă nu aș fi cântat… Poate aș fi fost doctor, pentru că atât medicii, cât și noi – artiștii, vindecăm cumva… Iar aceasta este cea mai mare împlinire. Am cântat adeseori și în concerte caritabile, satisfacția de a putea ajuta, de a face diferența în viața cuiva – de nedescris…”, se destăinuie soprana.
Anul acesta, în decembrie, se împlinesc 25 de ani de când Rodica Anghelescu a participat la concursul pentru a face parte din Ansamblul Artistic „Ciocârlia”, un sfert de veac în care, după cum mărturisește, s-a format ca profesionist. Iar personalitățile ce au format-o ca om au fost cele din sport, Elisabeta Lipă sau Monica Iagăr fiind sursa ei de inspirație care au făcut-o să realizeze că disciplina este necesară în performanță, indiferent de domeniu.
„Dacă emoția lipsește, artistul nu transmite nimic, iar publicul simte imediat…”
Deși au trecut trei decenii de la debutul pe scenă, Rodica Anghelescu mărturisește că tracul nu s-a regăsit niciodată în „repertoriul” său, însă emoțiile sunt nelipsite. „Dacă emoția lipsește, artistul nu transmite nimic, iar publicul simte imediat. Inevitabil, au fost momente în care am fost bolnavă, însă, indiferent cât de rău m-am simțit, atunci când urcam pe scenă nu mai aveam nimic! Așa îmi spunea și îndrăgita actriță Stela Popescu… Adrenalina te face să te concentrezi, iar dacă nu te simți bine, muzica te vindecă!”, mai spune „vocea de aur” de la „Ciocârlia”.
Rodica Anghelescu este un talent autentic și un om de o sensibilitate aparte. Spune despre ea că este un om normal, care lucrează la dezvoltarea personală și își dorește să devină din ce în ce mai bună, iar singura persoană cu care trebuie să concureze nu este nimeni alta decât… ea!
Îndrăgește copiii și este înconjurată de cei mici mereu. Iubește să ajute și să împărtășească dragostea pe care o are pentru muzică, pentru cultură, sfătuindu-i pe părinți să-și încurajeze copiii și să nu le blocheze talentul.
Nu îi place să vorbească despre planurile de viitor, însă ne-a dezvăluit totuși un mic secret… În luna decembrie va merge la Vatican, unde va cânta la „Concerto di Natale”, un eveniment organizat în scopuri caritabile ce reunește artiști muzicali de renume internațional.
Cu certitudine Rodica Anghelescu mai are încă multe de spus pe scena muzicii românești, indiferent că este vorba despre muzica clasică, muzica populară ori muzica ușoară. O voce uimitoare care impresionează de fiecare dată și care merită din plin să escaladeze cele mai înalte culmi artistice și culturale.
Natalia Traicu