„… proiectul managerial trebuie să fie unul viu, adaptat permanent la evoluția situației internaționale de securitate și la situația operativă din România…”
Vă rog, domnule director general, să ne spuneți câteva cuvinte despre dumneavoastră.
În anul 1992, acum aproape 31 de ani, am intrat cu bucurie și mândrie în marea familie a MAI, în calitate de elev al Liceului Ministerului Afacerilor Interne „Constantin Brâncoveanu” din municipiul Ploiești. Ulterior, în anul 2000, după absolvirea Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, mi-am început cariera la Jandarmeria Capitalei. Din anul 2007 sunt în cadrul Direcției Generale Management Operațional, unde am ocupat funcții de conducere de nivel șef birou, șef serviciu, director, director general adjunct și director general. Mă consider un ofițer ajuns la maturitate profesională, dedicat acestei profesii, în permanentă căutare de soluții pentru modernizarea instituțională, de natură a aduce progres și un nivel crescut de siguranță la nivel național.
De când sunteți șeful acestei structuri importante a MAI?
Ocup această funcție cu onoare de peste 5 ani, din ianuarie 2018, de când am avut șansa de a conduce o echipă de profesioniști foarte bine pregătiți, dedicați misiunilor și responsabilităților complexe pe care le avem de gestionat împreună.
După instalarea în funcție ați inițiat implementarea proiectului managerial. Ce obiective v-ați propus și cât ați reușit să implementați din ele?
Proiectul meu managerial vizează toate componentele structurale și de responsabilitate ale unității, respectiv derularea proceselor de analiză, evaluare, planificare și monitorizare după criterii științifice, de natură a asigura o cunoaștere amănunțită și reală a situației operative, a tendințelor evolutive ale acesteia, în scopul asigurării unui suport concret și corect decidenților de nivel strategic, respectiv o coordonare aplicată și coerentă a structurilor ministerului. Urmăresc consolidarea rolului important al unității în arhitectura ministerului nostru și al Sistemului Național de Securitate, concomitent cu implicarea în activități de cercetare științifică a unității. Pe de altă parte, urmăresc implementarea de instrumente tehnice de noutate, cum ar fi colectarea automată și structurată a datelor de interes sau folosirea sistemelor geospațiale, pentru a sprijini activitatea de monitorizare, planificare și analiză, având ca scop final evitarea eventualelor erori umane și înțelegerea fenomenelor și a tendințelor evolutive ale acestora. Vă rog să sesizați că vorbesc la timpul prezent, căci apreciez că proiectul managerial trebuie să fie unul viu, adaptat permanent la evoluția situației internaționale de securitate și la situația operativă din România, în corelare cu deciziile și obiectivele strategice ale țării noastre. Altfel spus, obiectivele stabilite inițial în anul 2018, prin proiectul managerial, deși au fost îndeplinite în integralitate, au fost dezvoltate și adaptate nevoilor instituționale.
Cu ce greutăți v-ați confruntat în acest timp?
Nu au fost puține. Totuși, provocarea esențială pe care eu o văd este legată de cea mai importantă resursă, cea umană. Deși membrii echipei pe care o conduc sunt foarte bine pregătiți și dedicați acestei profesii, deficitul semnificativ de personal își pune amprenta asupra fiecăruia dintre noi, fiind nevoiți să suplinim prin efort suplimentar consistent lipsa personalului. Ca o consecință a acestui deficit, este reducerea timpului alocat cercetării și dezvoltării profesionale a fiecărui ofițer și agent.
Care este reușita profesională cu care vă mândriți cel mai mult?
Având în vedere complexitatea responsabilităților unității pe care o conduc îmi este cu adevărat dificil să prezint numai un exemplu. Am în vedere câteva evenimente majore gestionate foarte bine de România, la care Ministerul Afacerilor Interne și implicit DGMO au avut un aport semnificativ, respectiv organizarea în România a summit-ului NATO în București (2008), 4 meciuri de fotbal în cadrul Campionatului de Fotbal EURO 2020 (organizat din motive pandemice în 2021), organizarea a peste 300 de reuniuni pe perioada deținerii de către România a președinției Consiliului UE și multe altele. Poate cele mai importante două evenimente majore sunt Summit-ul din 9 mai 2019, dedicat viitorului Uniunii Europene și viitoarei agende strategice a liderilor pentru perioada 2019-2024, în contextul deținerii de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene, respectiv vizita suveranului Pontif Papa Francisc din același an în patru mari orașe din România. Recunosc că am avut un puternic sentiment de mândrie în momentul în care la finalul unei misiuni cu un grad ridicat de complexitate am fost felicitat, alături de alți parteneri instituționali, de către ministrul Afacerilor Interne, Președintele României sau alte personalități, cum este cazul Suveranului Pontif. Pe de altă parte, recunosc că sunt mândru de faptul că am avut o contribuție importantă la dezvoltarea unor proiecte de importanță strategică pentru România, cu impact internațional, cum este, spre exemplu, cazul Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență. Am avut onoarea de a coordona grupul de lucru interinstituțional care a gândit acest concept îndrăzneț, care a și fost implementat.
Din specificul muncii dumneavoastră, ce anume vă atrage cel mai mult?
Îmi place ceea ce fac, căci altfel nu cred că aș avea energia necesară să muncesc zilnic aproximativ 12 ore și să rămân conectat la activitățile unității și atunci când sunt în concediu. Sunt mai mulți factori care îmi aduc bucurie și satisfacții profesionale. Pe de o parte, faptul că activitatea este una complexă și dinamică, iar pe de alta că aceasta impune ingeniozitate și adaptabilitate permanentă la schimbări și provocări, aspect ce presupune pregătirea continuă și dezvoltarea atât a mea, cât și a fiecărui membru al echipei DGMO.
Cum asigurați pregătirea colegilor dumneavoastră și, în special, a celor tineri?
Pregătirea este dintre liniile roșii pentru mine și recunosc faptul că insist pentru derularea acesteia pe durata întregii cariere, cu prioritate de către cei mai tineri. Apreciez că abordarea potrivit căreia un ofițer este suficient de pregătit odată cu absolvirea Academiei de Poliție sau a altei universități este una total greșită. Personal am urmat multiple forme de pregătire, atât în țară, cât și în străinătate și mi-am definitivat studiile urmând mai multe cursuri postuniversitare și masterale și, în cele din urmă, doctorale, toate aducându-mi cunoștințe, deprinderi și abilități superioare. Mai mult decât atât, nu mă rezum doar la a-i încuraja și susține pe colegii mei să urmeze diverse cursuri sau să-și completeze permanent studiile, ba chiar m-am implicat personal în activitatea științifică derulată la nivel național și internațional. Simțind nevoia pregnantă de pregătire, în anul 2022 am reușit să publicăm Manualul de analiză strategică, primul de acest gen din România, care a și primit premiul pentru cea mai bună lucrare științifică publicată de Editura MAI, în urma analizei a peste 120 de lucrări de specialitate. În calitate de coordonator al acestei lucrări sunt profund recunoscător analiștilor care au avut o contribuție consistentă la acest demers științific, cu atât mai mult cu cât multe din exemplarele editate ale acestuia au fost donate Academiei de Poliție. Pe de altă parte, personal susțin diverse teme la cursurile organizate de Colegiul Național de Afaceri Interne, Universitatea Națională de Apărare și Centrul de Excelență al NATO de Management al Crizelor și Răspuns la Dezastre din Sofia, la cel din urmă având și calitatea de membru al Comitetului Academic Consultativ. Recunosc, cu regret, că având un program foarte încărcat, nu pot aloca mai mult timp cercetării științifice și participării la conferințe și cursuri internaționale.
Sunteți soț și tată, dar și comandantul unei structuri foarte complexe. Cum împăcați aceste roluri principale ale vieții dumneavoastră și care este cea mai frumoasă amintire din cariera în minister, dar și din viața privată?
Cred că cea mai mare provocare pe care o am în prezent este legată de realizarea unui echilibru între viața personală și cea profesională. Ca orice om, cele mai frumoase amintiri sunt legate de familie, mai ales de proprii copii, iar acestea, din fericire pentru mine, sunt multe, având două fete minunate. Pe de altă parte, îmi aduc aminte cu emoție și recunoștință de momentul în care, alături de alți parteneri instituționali, am primit aprecierile și mulțumirile Suveranului Pontif pentru efortul depus din punct de vedere securitar cu ocazia vizitei Domniei sale în România, în anul 2019, când a dorit să ne cunoască personal.
La final, un mesaj șefilor ierarhici, colegilor din subordine, dar și celor mai tineri colegi, aflați la începutul carierei în MAI.
Direcția Generală Management Operațional este o unitate de elită a Aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, care își îndeplinește cu responsabilitate, profesionalism și rigurozitate atribuțiile încredințate și este în căutarea de soluții de eficientizare a proceselor derulate la nivel strategic, operațional și tactic. Colegilor mei le transmit același mesaj pe care îl știu foarte bine și anume că trebuie să se pregătească permanent, să îndrăznească să găsească soluții și idei inovatoare, iar celor mai tineri, aflați la începutul carierei, le pot spune, potrivit propriei experiențe, că, prin muncă, dedicație, pregătire continuă și corectitudine vor avea cu siguranță satisfacții care le vor depăși cu mult așteptările.
Chestorul principal de poliție Ștefan Săvulescu este absolvent al Academiei de Poliție „Alexandru loan Cuza”, promoția 2000. În perioada 2002-2003 a absolvit cursul postuniversitar Drept civil și comercial, urmat de cel de Relații Publice și Comunicare, în anul 2007, tot la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”. În perioada 2005-2008 a urmat cursurile Facultății de Sociologie/Psihologie, iar pe cele de master în perioada 2008-2010, la Academia de Poliție – specialitatea Ordine Publică. În anul 2015 a absolvit Colegiul European de Securitate și Apărare – domeniul Securitate și apărare și cursul de Analiză de risc folosind instrumente GIS și Analiză de informații – nivel strategic la Institutul de Studii pentru Ordine Publică din București. Își începe activitatea profesională la DGJMB în anul 2000, fiind comandant de subunitate. Din anul 2003 a fost ofițer de judiciar și evidență contravenții la IJJ Ilfov. Între 2004-2007, ofițer specialist planificare și coordonare misiuni, apoi purtător de cuvânt la DGJMB. Din 2007 este ofițer specialist planificare și coordonare misiuni la DGMO, din 2010 șef birou misiuni speciale, iar în perioada 2010-2016 a fost șef Serviciu Analiză și Evaluare Riscuri și șef Serviciu Planificare și Coordonare Misiuni, apoi șef Serviciu Planificare Operații Întrunite. În anul 2016 devine director al Direcției Operații în cadrul DGMO, iar din 2017 devine director general adjunct. Un an mai târziu devine director general al DGMO. A avut activități în cadrul TAIEX (Instrument Tehnic de Asistență pentru Schimbul de Informații din cadrul Comisiei Europene), în calitate de lector. A fost lector la cursurile postuniversitare/masterale în domeniul securității și managementului crizelor organizate de Colegiul Național de Afaceri Interne, Colegiul Național de Apărare, Centrul de Excelență NATO în domeniul Managementului Crizelor și Răspunsului la Dezastre din Sofia/Bulgaria. Este membru al Comitetului Academic Consultativ în cadrul Centrului de Excelență NATO în domeniul managementului crizelor și al dezastrelor din Sofia/Bulgaria din 2021 și membru al grupului de referință al proiectului GODIAC – „Bune practici pentru dialog și comunicare ca principii strategice pentru asigurarea ordinii publice la manifestările publice în Europa”, coordonat de Poliția Suedeză între 2010-2013. A fost coordonator în domeniul ordine publică și securitate în cadrul Proiectului „Întărirea capacității autorităților administrației publice centrale pentru optimizarea proceselor necesare organizării de evenimente sportive majore în România” (2019-2021). Este coordonator în domeniul ordine publică și securitate în cadrul Proiectului „Intervenție integrată în domeniul managementului riscului la dezastre” – 2023-2025. A publicat lucrări științifice, în calitate de coordonator sau autor, precum: „Manual. Analiză Strategică” la Editura M.A.I., 2022 și „Fenomenul migraționist ca provocare securitară în contextul crizei din Orientul Mijlociu” (lucrarea de doctorat), Editura SITECH Craiova. De asemenea, a publicat cursuri și articole în diverse periodice și reviste de specialitate dintre care amintim: „Sistemul de lecții învățate în domeniul ordinii și siguranței publice”, „Provocări la adresa ordinii publice generate de amenințările hibride”, „Tipologia grupărilor de crimă organizată”, „Asigurarea protecției personalului Jandarmeriei Române”, „Reziliența statelor în actualul context de securitate”, „Standarde ocupaționale în analiza de intelligence”, „Evoluția migrației și a principalelor direcții de abordare a fenomenului la nivelul UE”.
Alin Avram