HUB-ul de servicii al MAI reprezintă soluția digitală pentru toate serviciile publice pe care Ministerul Afacerilor Interne le oferă cetățenilor. Accesând site-ul https://hub.mai.gov.ro/ se câștigă timp, iar deplasările la ghișeele instituțiilor pentru a obține anumite documente nu mai sunt necesare. Direcția Generală de Comunicații și Tehnologia Informației din Ministerul Afacerilor Interne este structura care a implementat și operaționalizat toate serviciile ce funcționează pe acest portal
Ministerul Afacerilor Interne continuă să modernizeze serviciile digitale oferite cetățenilor. Cum funcționează HUB-ul de servicii al MAI și de ce este benefic pentru fiecare dintre noi să avem un cont pe această platformă?
HUB-ul de servicii al MAI, în afară de construcția extrem de complexă din punct de vedere tehnic pe care am realizat-o integral din fonduri europene, reprezintă un fel de ghișeu unic pentru toți cei care au nevoie de servicii pe care Ministerul Afacerilor Interne le-a implementat până în acest moment și, bineînțeles, le va implementa și în perioada următoare. Da, este necesar să avem un cont pe https://hub.mai.gov.ro/ pentru a avea acces la portalul de servicii al MAI. În acest moment avem un număr de servicii implementat, avem și un număr destul de ridicat de accesări, iar în pregătire sunt, la fel, o serie întreagă de servicii electronice. Noi îl vedem ca pe un birou guvernamental unic online care permite acces non-stop de oriunde. Este foarte important acest lucru, oricine are acces la internet, indiferent de calitatea conexiunii pe care o are la internet, poate să acceseze portalul nostru de servicii. Nu este un portal pretențios, nu necesită resurse foarte multe. Un simplu calculator, un laptop, un smartphone sunt suficiente pentru a avea acces la serviciile pe care noi le punem la dispoziție cetățenilor, mediului de afaceri și, bineînțeles, instituțiilor guvernamentale partenere din țară și din afara țării.
Ce ar trebui să facem pentru a avea un cont pe acest HUB?
În acest moment avem două mecanisme implementate. Urmează să fie mărit numărul de mecanisme prin care putem crea aceste conturi, dar cele care sunt acum funcționale vizează, pe de o parte, crearea unui cont în portal și validarea lui la una din unitățile MAI. De ce cerem asta? Practic pentru identificare, pentru a ne asigura că cel care solicită contul este exact cel care are dreptul să folosească acel cont. Iar cel de-al doilea mecanism este pentru cei care dețin deja cont pe ghișeul.ro. Prin intermediul acestui portal, importăm conturile cetățenilor din ghișeul.ro și le transformăm în conturi hub.mai.gov.ro, putând fi folosite ulterior pentru a accesa serviciile pe care Ministerul Afacerilor Interne le pune la dispoziție.
Care sunt beneficiile pe care le au cetățenii prin folosirea HUB-ului și care sunt serviciile active pe acest portal?
Avem 13 servicii electronice în acest moment, implementate în ultimii doi ani (portalul are puțin peste doi ani de când a fost operaționalizat). Pe lângă aceste 13 servicii electronice, avem un număr de 144 servicii publice care sunt, la nivel de prezentare, deja enumerate în catalogul de servicii al MAI, disponibil și acesta pe HUB, și care vor face obiectul unor dezvoltări. Ce se întâmplă cu aceste 144 de servicii publice? Ele sunt enumerate în portal și sunt disponibile fie pentru o simplă prezentare (se numește nivelul 1 de sofisticare), fie pentru a avea acces la acele formulare pe care trebuie să le completăm și începem să le completam și online în relația cu anumite structuri din MAI. Dezideratul nostru este ca mare parte din cele 144 să fie duse la un nivel de sofisticare ridicat, nivelul 3, 4 sau 5 (sunt 5 niveluri de sofisticare pentru servicii publice). Cele 13 servicii despre care am vorbit sunt la nivelul 4 sau 5 de sofisticare și mai avem 144 de servicii la nivelul 1, 2 și parțial 3. Spunem că sunt multe pentru că și nevoile sunt multe, nevoile cetățenilor, și paleta de servicii publice pe care Ministerul Afacerilor de Interne o oferă este una extrem de bogată și putem să afirmăm cu mândrie că 100% din ce ne propunem noi să livrăm către cetățeni, mediul de afaceri, mediul guvernamental, se regăsește pe un nivel de sofisticare mai ridicat sau mai puțin ridicat, deja în online.
Care sunt cele mai accesate servicii oferite de HUB?
Cel mai accesat serviciu rămâne, în continuare, cel de recrutare MAI, „MAI jobs” – cum îi spunem noi. Cei care își doresc angajare într-una din structurile MAI, având acces la acest serviciu în mediul online, accesează foarte des. Avem peste 20 de milioane de accesări numai pe acest serviciu, într-un an și jumătate. Ne-a surprins și pe noi interesul extrem de ridicat al celor care fie doresc să vadă care sunt job-urile din MAI, fie vor să se angajeze în MAI. Următoarele servicii extrem de accesate sunt cele legate de programarea pentru obținerea unui pașaport. Avem și acolo peste 15.000.000 de solicitări. Este un serviciu foarte bine pus la punct și care împreună cu serviciile pe care le oferă colegii de la Direcția Generală de Pașapoarte cu structurile teritoriale, a ridicat foarte mult feedback-ul pozitiv și pentru portal, și pentru serviciile pe care le oferim. Și vine foarte, foarte rapid din urmă partea de programare pentru cartea electronică de identitate. Deși am operaționalizat recent această platformă, deja avem sute de mii de solicitanți, fie de softul de programare, fie pur și simplu de informații privind cartea electronică. Destul de apropiată rămâne în topul preferințelor solicitarea de cazier judiciar, solicitarea de cazier rutier. În continuare avem oameni care își doresc să-și consulte cazierul rutier și o fac destul de bine. Și undeva, în coada topului, dar cu un interes relativ ridicat, vedem zona de sesizare / abateri rutiere.
Poate fi accesat acest HUB și de către românii care locuiesc în străinătate?
Bineînțeles că da, ei reprezintă o parte extrem de importantă a utilizatorilor noștri. De ce? Pentru că de multe ori, astfel de platforme, și hub-ul își dorește să fie o astfel de platformă, reprezintă singura formă de legătură cu anumite instituții de la nivel național, toate celelalte mecanisme presupunând fie deplasări la consulate, la misiuni diplomatice, fie deplasări în țară. Și da, adresează și nevoile cetățenilor români din Diaspora, inclusiv a celor fără domiciliu în România, o nouă categorie definită prin lege, iar condițiile de accesare sunt aceleași: o conexiune la internet, care este, sunt convins, disponibilă și celor care trăiesc în Diaspora. Am testat chiar și conexiuni din medii mai puțin prietenoase, la mare înălțime sau unde inclusiv o conexiune satelitară este disponibilă, și vă asigur că și în astfel de medii mai retrase, chiar mai ostile, există acces și disponibilitate pentru serviciul oferit de HUB.
Este obligatoriu să ne creăm un cont ca să accesăm acest portal și să vedem ce servicii ne oferă?
Nu, nu este obligatoriu. Sunt servicii care necesită un cont creat, în general serviciile care necesită identificarea persoanei. De exemplu, pentru cazier, acest cont este necesar mai mult pentru a proteja persoana care solicită niște date sensibile despre ea, pentru a nu fi scurse acele informații către persoane care nu au dreptul. Dar există și categorii de servicii care nu necesită un cont în hub, cum ar fi programarea la un ghișeu pentru obținerea unui pașaport sau programarea la un ghișeu pentru obținerea cărții electronice de identitate și astfel de servicii vor mai continua. Recomandăm, ca în timp, cei care constată că au nevoie de acele servicii un pic mai importante, mai sensibile, să-și facă un cont pe hub.
Cât de mult s-a muncit în ultima perioadă pentru implementarea serviciilor legate de obținerea noii cărți electronice de identitate?
Este o întrebare grea… S-a muncit foarte mult! Și muncim de ceva vreme. Contextul legat de punerea în circulație a noii cărți electronice de identitate, contextul tehnic, este unul care ne antrenează de câțiva ani. S-a ajuns aici inclusiv în etapa de relaționare cu cetățeanul prin partea de programare în vederea obținerii cărții electronice, dar în back-office noi avem implementări în zona de infrastructură. Partea de networking a trebuit să fie pusă la punct foarte bine, componenta de securitate cibernetică a trebuit să fie și ea implementată în mod corespunzător pentru că avem într-adevăr și noi, ca toți cei care expun servicii în mediul online, astfel de situații și trebuie să ne protejăm și pe noi, și pe userii noștri. Și, nu în ultimul rând, este de precizat că, tot ce înseamnă componentă tehnică aferentă cărții electronice, pe zona de personalizare documente, pe zona de producție blanchete, toată partea de fluxuri ne-a implicat, împreună cu colegii de la Direcția Generală de Evidență a Persoanelor, cu tehnicienii de la Imprimeria Națională, într-o echipă comună, într-un efort care a durat mai mult de 24 de luni și fructificat, așa cum vedeți în momentul acesta, cu emiterea noului prototip, CI 2.0. așa cum îi spunem noi. Este un prototip bun.
Există un fundament pentru cei care se tem să folosească un document care are implementat un cip electronic? Au datele personale în siguranță? Care ar fi cele mai importante beneficii pe care le reprezintă folosirea unui astfel de document?
Noul document, noul prototip, pleacă cu un deziderat legat de asigurarea securității, securității datelor, inclusiv mediul pe care se gravează datele. Este mult mai sigur decât actualul document. Vorbim de policarbonat versus teslin. Mediul electronic, cipul în sine, este unul extrem de modern, este un cip dual interface, atât pentru acces contact, cât și pentru acces contactless și care implementează toate normele de securitate, impuse atât de organismele internaționale care se ocupă de reglementarea acestor aspecte pe zona documentelor de călătorie, pentru că este și document de călătorie, cât și pe partea de accesare servicii electronice. Așadar a trebuit, și am reușit acest lucru, să integrăm într-un singur document, într-o sigură platformă, cerințe de securitate din zona serviciilor electronice, cerințe de securitate din zona documentelor de călătorie. Toate sunt implementate, au fost testate, au fost auditate și putem să îi asigurăm pe toți viitorii deținători că este un document la fel de sigur ca și cele emise în Uniunea Europeană. Este un document care are, ca și criterii de securitate, inclusiv implementări din zona de banking, adică este la fel de sigur sau poate mai sigur decât un card bancar. De ce? Pentru că mai venim și cu alte măsuri de securitate suplimentare față de ce presupune partea asta de banking. Iar utilizarea și utilitatea lui se pot face la fel, într-un mod extrem de sigur. Hub-ul este o platformă sigură, poți accesa, fără mari probleme legate de accesibilitate și exclus zonă de vulnerabilități de securitate. Nu putem decât să recomandăm tuturor să vină cât mai repede să își procure cartea electronică de identitate și ca mijloc de autentificare și de accesare al serviciilor electronice, nu doar ca și document de identitate sau de călătorie.
Spre exemplu, ne vom putea autentifica folosind cartea de identitate electronică în HUB-ul MAI, în loc să facem acea vizită la un sediu al MAI, pentru a ne stabili identitatea?
Da, componenta de înrolare, folosind cartea electronică de identitate, înrolarea în HUB-ul MAI, dar înrolarea și în alte platforme ale MAI, precum și ale administrației publice din România – avem discuții și cu zona privată care este interesată în a utiliza acest mecanism ca factor de înrolare și de autentificare – este în acest moment, chiar în implementare. Ne propunem ca până la sfârșitul anului să ne autentificăm în HUB și cu cartea electronică de identitate și avem deja entuziaști din România care au platforme și în zona publică, și în zona privată, și care s-au raliat deja propunerii noastre de a utiliza cartea ca mecanism de autentificare și în acele platforme.
Putem să obținem documente prin intermediul HUB-ului în format electronic, dar pot fi ele obținute și în format fizic? Au o anumită perioadă de valabilitate? Cum funcționează?
Da, acele documente pe care le obținem în format electronic, semnate cu semnătură electronică calificată, validitatea acelei semnături este identică cu cea a unui înscris sub semnătură privată. Cu alte cuvinte un document semnat electronic are aceeași valoare juridică cu cea a unui document semnat olograf. În continuare, cele două tipuri de furnizări de documente și de servicii merg în paralel. Dacă vrem un cazier, îl putem obține din online, te poți duce și la secția de poliție să ți-l scoți, însă un mare avantaj în online, pe lângă faptul că nu te mai duci la secția de poliție să pierzi timpul pe drum sau așteptând la coadă, îl constituie faptul că, online-ul are valabilitate 6 luni și un număr nelimitat de utilizări, îl ai semnat electronic și te poți folosi de „n” ori, în perioada de valabilitate, versus un document pe care îl obții letric, într-un format analogic și pe care îl poți folosi o singură dată. Eu cred că avantajele sunt net superioare și nu există nici un criteriu de comparație între cele două forme de accesare servicii. Ele coexistă în continuare și pentru că anumite proceduri administrative, ale unor instituții din afara MAI, obligă la prezentarea unui document în format letric, unei forme printate. Se poate printa și documentul care a fost semnat electronic, însă el își pierde din caracteristicile legate de autenticitate, integritate uneori și chintesența pentru care îl luăm din online, să-l folosim în online.
Reprezintă acest proces de digitalizare viitorul?
Suntem în plin proces de digitalizare, suntem chiar în prezent în proces de digitalizare, început de câțiva ani buni, aș spune chiar un pic post-pandemic, deși eforturile, proiectele, spre exemplu HUB-ul de servicii al MAI, ca și proiectul de stare civilă, cartea electronică, ca și deziderate, au fost inițiate înainte de 2020. Dar menționez pandemia ca fiind un bust, un accelerator pentru tot ce înseamnă zona de dezvoltare, implementare și cererea de servicii electronice. Suntem în plin proces de digitalizare, încă încercăm să ne dăm seama dacă reușim să și transformăm societatea așa cum ar trebui, în a fi pregătită pentru ceea ce urmează, mai ales că multe dintre serviciile pe care noi le punem acum în online vor determina niște modificări ale felului în care interacționează cetățeanul cu instituția publică, a felului în care instituția publică livrează serviciul. Ne face mai responsabili. Este foarte ușor să vezi momentul la care s-a trimis un request, știi exact ziua, ora, data, secunda la care ți-a venit o solicitare pentru un serviciu, știi exact data, ora, minutul, secunda la care a plecat serviciul public către cetățean. Trasabilitatea este garantată în mediul online, versus în mediul analogic unde mai pot fi discuții pe la ghișeu, dar noi, întotdeauna, comparăm experiența pe care o are un user la ghișeu cu experiența pe care o putem oferi în mediul online. Iar transparența, în cazul nostru, este garantată, în cealaltă situație, este una discutabilă.
Ne-ați vorbit inclusiv despre statistica legată de folosirea HUB-ului de servicii al MAI și ne spuneați că foarte mare parte din cei care accesează acest hub pur si simplu folosesc un smartphone
Încă de la început am constatat că interesul este pentru utilizarea dispozitivelor mobile, smartphone cu preponderență, tablete mai puțin, și acest lucru ne-a ajutat și pe noi să regândim contentul pentru hub și pentru servicii, astfel încât să fie orientat mai degrabă către dispozitive cu ecran mic, decât pentru dispozitive cu ecran mare. Sunt niște diferențieri tehnice semnificative pentru astfel de situații. Da, cetățenii vor să fie cât mai apropiați de rezolvarea unei necesități și asta o pot face mult mai bine cu un smartphone decât cu un laptop sau un PC.
Dacă nu ați folosit până în prezent hub-ul de servicii al MAI, vă invităm să accesați linkul https://hub.mai.gov.ro/. Puteți să vedeți tot ceea ce vă oferă, chiar și fără să vă autentificați.
Irina Drăgan