O minciună poate face înconjurul lumii până când adevărul își pune pantofii, cel puțin așa se „vehiculează”. Astfel spus, informațiile false se răspândesc mult mai repede decât am zice… „fake news”
Atunci când un subiect stârnește interesul auditoriului, valul de știri nu întârzie să apară. Însă, în goana după audiență, „online-ul” uită rolul principal pe care îl are, și anume acela de a informa corect. Cetățeanul este „bombardat” din toate părțile de exagerări alarmiste sau de știri care, de cele mai multe ori, nu au nimic în comun cu realitatea. Inclusiv micile ecrane sunt pline de burtiere din care aflăm știri „senzaționale”, „bombă” sau „explozive”, ce pot avea ca efect o panică generală.
Rețelele de socializare își aduc din plin contribuția în această „explozie” de informații, mediul virtual fiind supraîncărcat de știri false. Pretutindeni vedem recomandările unor „avizați” anonimi, care ne „învață”, de exemplu, cum să ne ferim de diverși viruși, dar nu virtuali… Cu siguranță apa cu usturoi sau țuica fiartă îi vor ține la distanță pe cei pe care nu îi dorim în jurul nostru, însă nu ne vor proteja de nicio boală.
De curând, turul rețelelor de socializare l-au făcut mai multe teorii ale conspirației privind tragicul eveniment din cartierul Rahova… „Bombă C4”, „execuție mascată”, „răzbunare politică” și câte și mai câte astfel de „scenarii” au fost distribuite masiv în mediul virtual.
Din dorința de a împărtăși cu ceilalți ultimele informații, de multe ori persoanele trimit mai departe astfel de postări, din surse nesigure și fără a le verifica înainte. În unele cazuri, știrile vehiculate ca fiind reale sunt, evident, neconforme cu realitatea, însă testează intens capacitatea umană de a discerne între o informație adevărată și un fake news.
Pentru a ne feri de „bombele” și „virușii” din social media, cea mai bună soluție, oferită chiar de către autorități, este și cea mai simplă: „Informează-te doar din surse oficiale!”.
Natalia Traicu