De veghe la granițele României de 162 de ani
De la supravegherea și controlul frontierelor până la prevenirea migrației ilegale, combaterea criminalității transfrontaliere și respectarea regimului juridic al frontierei de stat, activitatea Poliției de Frontieră Române este una complexă și esențială pentru siguranța țării
Poliția de Frontieră Română marchează astăzi, 24 iulie, 162 de ani de existență. În peste un secol și jumătate, instituția a evoluat permanent, adaptându-se noilor provocări din domeniul securității frontierelor și devenind una dintre cele mai importante structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, cu un rol strategic în protejarea granițelor României și ale Uniunii Europene.
„Sărbătorim astăzi 162 de ani de la înființarea acestei instituții, prin decret, de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, o instituție care are legătură directă cu expresia suveranității naționale, cu protejarea frontierei de stat și a teritoriului național, cu realizarea drepturilor și libertăților cetățenești, cu siguranța cetățenilor și a comunităților noastre. Deci, este o instituție care are un impact mult mai direct asupra vieții tuturor și asupra siguranței țării, dar înmagazinează și o simbolistică aparte prin protejarea frontierei, prin asigurarea inviolabilității ei, prin transmiterea, în interior, dar și în exterior, a unui mesaj fundamental, și anume că suntem protejați, suntem apărați. România este un stat care știe să-și gestioneze frontiera și să țină departe pericolele, iar, când acestea se apropie, să răspundă pe măsură, dozat, profesionist, astfel încât cetățenii să rămână în siguranță, iar suveranitatea țării, neștirbită. Se cuvine, ca întotdeauna, să încep prin a exprima respectul meu profund și recunoștința pentru toți cei care, de-a lungul acestor 162 de ani, au făcut sacrificiul suprem pentru arma din care au făcut parte, pentru minister, pentru țară, pentru cetățeni. Dumnezeu să-i odihnească în pace pe toți eroii acestei arme! Și, sigur, trebuie să îndreptăm un gând și către familiile care au avut de suferit prin aceste acte de sacrificiu pe care, uneori, profesia dumneavoastră nobilă le cere. Îmi exprim, de asemenea, cu această ocazie, așa cum am făcut-o de fiecare dată, respectul meu pentru tot ceea ce faceți dumneavoastră zi de zi, pentru ca frontiera noastră să rămână sigură, pentru ca cetățenii să se simtă în siguranță și să fie în siguranță, pentru ca tranzitul în exterior și în interior să se facă în conformitate cu regulile, cu legile și cu tratatele la care suntem parte, astfel încât fiecare să-și poată exercita un drept fundamental, dreptul la liberă circulație, păstrând, în același timp, respectul pentru frontiera noastră, pentru suveranitatea noastră și pentru cetățenii noștri”, a spus viceprim-ministrul, ministru al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, cu prilejul Zilei Poliției de Frontieră Române.
Fiecare misiune presupune profesionalism, vigilență și responsabilitate, iar polițiștii de frontieră demonstrează zi de zi că sunt pregătiți să răspundă provocărilor specifice acestui domeniu. Prin activitatea lor, aceștia contribuie la protejarea granițelor României și la menținerea unui climat de siguranță atât pentru cetățeni, cât și pentru spațiul european din care țara noastră face parte.
„Nu e la îndemâna oricărui stat să-și asigure frontiera așa cum dumneavoastră reușiți să o asigurați pentru România, într-un context foarte complicat, așa cum foarte bine s-a spus de către antevorbitori. Dacă am fi vorbit în urmă cu 20-30 de ani, poate că ne-ar fi fost greu să acceptăm sau chiar și numai să ne imaginăm un context atât de complicat în care operăm astăzi în protejarea frontierei noastre naționale. Deci, acesta este un element de constanță și sunt cifre care demonstrează că ați păstrat acest nivel de performanță, un nivel ridicat de siguranță a frontierei. Unele dintre aceste cifre au fost prezentate și de către inspectorul general, liderul dumneavoastră. Aș mai putea să adaug și eu faptul că trecerile ilegale au scăzut cu o treime în anul care a trecut de la precedenta dumneavoastră aniversare, iar infracțiunile de trafic s-au redus cu 50%. Ați capturat, în ultima perioadă, 74 de călăuze care treceau sau încercau să treacă ilegal frontiera cu migranți. Ați confiscat 118 autovehicule furate, ceea ce nu e puțin lucru. În fine, ați depistat și confiscat 139 de arme, ceea ce este important din punct de vedere al siguranței noastre, traficul de arme fiind una dintre amenințările perpetue în ceea ce privește siguranța frontierei, mai ales într-o zonă proximă unui conflict armat”, a punctat în discursul său ministrul Afacerilor Interne.
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a avut o contribuție importantă la îndeplinirea obiectivelor asumate de România în procesul de integrare deplină în spațiul Schengen. Prin consolidarea măsurilor de supraveghere a frontierelor externe ale Uniunii Europene și prin reducerea migrației ilegale, instituția a sprijinit eforturile autorităților române pentru aderarea țării noastre la spațiul Schengen.
„Îmi aduc aminte cu precizie de discursul de la prima noastră întâlnire cu această ocazie. Era plin de speranță, era plin de încredere, de entuziasm că, în fine, o să spargem acest zid care s-a construit așa, încet-încet, din contexte politice și politico-diplomatice mai mult sau mai puțin întemeiate de-a lungul anilor și o să devenim parte a spațiului Schengen. Apoi, la următoarea întâlnire, eram deja cu un picior înăuntru, apoi am reușit să definitivăm această integrare. Iată că astăzi vorbim din postura de stat membru Schengen, care deja a fost evaluat, așa cum a spus inspectorul general, din punctul de vedere al modului în care aplică codurile Schengen, procedurile și tehnicile și cooperează cu alte poliții de frontieră, cu FRONTEX, cu alte instituții, astfel încât să păstrăm sigură frontiera noastră și frontiera Uniunii Europene. Și mă bucur, în ipostaza în care mă aflu, să subliniez din nou, așa cum am făcut-o și la Ziua Ministerului Afacerilor Interne, cu câteva zile în urmă, faptul că această evaluare a avut rezultate foarte bune. Din punct de vedere tehnic, ea demonstrează ceea ce noi știam, dar poate că alții se îndoiau, și anume că aplicăm foarte bine tehnicile, procedurile și codurile Schengen și că ne facem bine treaba la frontieră. Dar are și o simbolistică aparte, pentru că transmite în Uniunea Europeană un mesaj în linie cu realitatea, și anume că România este un stat puternic, România este un stat care știe să-și protejeze frontiera și este un câștig pentru siguranța Uniunii Europene, nicidecum o vulnerabilitate”, a mai spus ministrul Predoiu.
Totodată, în discursul său, oficialul român a subliniat importanța Sistemului Entry-Exit, dar și provocarea foarte serioasă pe care o reprezintă incidentele legate de drone: „E un sistem care ridică semnificativ nivelul de siguranță în spațiul Schengen, dar e un sistem care, cum bine știți, generează provocări până când este folosit suficient de mult, timp de câțiva ani, pentru a se acumula o bază de date care să permită utilizarea lui mai rapidă la a doua sau la a treia intrare în spațiul Schengen a unui cetățean din afara acestuia. Știu că acest lucru ridică provocări în gestionarea fluxurilor de călători de către colegii noștri. În mod firesc, cetățenii se așteaptă să circule foarte rapid atunci când intră într-un stat membru Schengen și, deodată, există această încetinire la nivelul tuturor frontierelor Schengen. Să ne înțelegem bine, nu e vorba doar de România, pentru că Sistemul Entry-Exit reclamă anumite proceduri tehnice atunci când se intră pentru prima dată în spațiul Schengen și sper ca acest lucru să fie înțeles. Depinde și de tactul cu care dumneavoastră procedați, de fiecare dată, în dialogul cu călătorii, cu cetățenii. Depinde, de asemenea, și de modul în care cooperăm cu colegii noștri, mai ales cu cei din Republica Moldova, pentru că acolo există o presiune foarte mare a tranzitului la frontieră și așteptarea ca această procedură să se desfășoare rapid este mare. Contăm pe sprijinul și înțelegerea colegilor noștri din Republica Moldova, cu care până acum am cooperat foarte bine. Noi dorim, în continuare, să cooperăm la fel de bine și cu dânșii, și cu celelalte poliții de frontieră din țările noastre vecine. Un alt element de noutate și o provocare foarte serioasă îl reprezintă incidentele legate de dronele care operează, că ne place sau nu, în proximitatea frontierei noastre naționale. Mă gândesc, în special, la Marea Neagră și la incidentul recent din Portul Constanța, care a ridicat o serie de întrebări și le-a pus pe agenda, sper, a mai multor instituții. Cum trebuie tratate aceste amenințări, acest tip de amenințări? Cum trebuie revăzute procedurile? Cu ce concepte mai operăm? Ce înseamnă amenințare civilă la adresa frontierei și ce înseamnă amenințare militară la adresa frontierei? Cum interacționăm între instituții cu atribuții în protecția frontierei, în timp de pace, în timp de război? Toate acestea sunt lucruri care sunt puse pe agendă și, cum bine știți, noi ne-am aplecat asupra lor, am luat deja anumite măsuri și gândim anumite lucruri. Clar, în perioada imediat următoare va trebui elaborată o nouă legislație pe acest subiect, pentru acest tip de amenințare, poate vor trebui regândite anumite atribuții instituționale și asigurate niște interconectări mai bune între instituțiile noastre- între Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, pe de o parte, și, poate, Armata și alte instituții cu atribuții, pe de altă parte- în apărarea națională, siguranța publică și securitatea națională. Deci, acesta este un element de noutate care, după părerea mea, va deveni un element de continuitate în următorii ani, pentru că amenințările de tipul acesta nu vor dispărea peste noapte. (…) La nivel concret, cred că principala preocupare trebuie să fie, în perioada următoare, găsirea unui mod adecvat de reacție interinstituțională la provocarea dronelor din Marea Neagră. Cred că este o urgență. Nu este doar a noastră; încă o dată spun: legea e neclară acolo. Noi ne ocupăm de apărare civilă, de amenințări la adresa frontierei de stat, care înseamnă amenințări civile: tipuri de infracționalitate, trafic, penetrare fără drept a frontierei de stat, tot felul de activități ale crimei organizate. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să fim deschiși și să cooperăm, cu tot ceea ce avem, cu instituțiile militare, cu instituțiile de informații care și ele sunt militare, evident, astfel încât să găsim împreună modul adecvat de răspuns la această provocare.”
În mesajul adresat polițiștilor de frontieră cu prilejul aniversării instituției, ministrul Afacerilor Interne a transmis un gând de apreciere și recunoștință pentru profesionalismul și dedicarea acestora: „Ce pot să vă doresc altceva decât ceea ce le doresc tuturor colegilor din Ministerul Afacerilor Interne: să vă îndepliniți misiunile, să vă întoarceți din ele teferi, sănătoși, cu sentimentul datoriei împlinite, să aveți parte de bucurie în familie, de liniște, pace și prosperitate și să rămâneți conștienți de această împlinire pe care fiecare dintre dumneavoastră o are. Poate că, uneori, o trecem ușor cu vederea. Sau o treceți cu vederea dumneavoastră, cei care purtați haina militară: mândria de a avea pe umăr, pe piept, tricolorul în fiecare zi devine o rutină. Nu e puțin lucru, iar eu nu pot decât să vă doresc să vă împliniți, în fiecare zi, prin profesia dumneavoastră și prin rezultatele acestei frumoase arme din care faceți parte!”
Cei 162 de ani de activitate puși în slujba României reprezintă pentru Poliția de Frontieră Română o carte de vizită solidă care o recomandă între structurile de elită ale Ministerului Afacerilor Interne.
La mulți ani celor care, indiferent de vreme sau de oră, sunt mereu la datorie pentru ca granițele României să fie sigure.
La mulți ani, Poliția de Frontieră Română!
La mulți ani tuturor polițiștilor de frontieră români!