În timp ce marile capitale ale Europei au „fiert” din cauza temperaturilor extrem de ridicate, Parisul, mereu asociat cu eleganța și rafinamentul, a „clocotit”! Este a doua citadelă din lume, după Londra, care a găzduit trei ediții ale Jocurilor Olimpice, în 1900, 1924 și… 2024. Poveștile celei de-a XXXIII-a ediție au îmbinat talentul, performanța, determinarea și curajul participanților cu istoria, tradiția și rigoarea a celui mai mare eveniment sportiv din istoria umanității.
După un periplu de 11 zile și 5000 de kilometri prin Grecia, de la Insula Corfu din Marea Ionică până la Santorini din Ciclade, cu faimosul său decor de carte poștală, flacăra olimpică a urcat pe Acropole, unde a petrecut o noapte lângă Pantenonul care domina capitala Eladei. Apoi, în Pireu, marele port de la sud de Atena, simbolul JO s-a „îmbarcat” pe Belem, o ambarcațiune cu trei catarge, pentru a călători spre țara gazdă a Jocurilor Olimpice 2024, Franța. Flacăra olimpică a străbătut ulterior Hexagonul, trecând prin Antile și Polinezia Franceză, pentru a ajunge la Paris la 26 iulie, ziua ceremoniei de deschidere, una cum nu s-a mai văzut până acum. O creație distopică, o lume futuristă în care Jocurile au dispărut. Parada celor 206 națiuni, reprezentate de numai puțin de 10.500 de sportivi, s-a realizat cu 100 de bărci. Ambarcațiunile, personalizate cu steagul țării pe care aceștia o reprezintă, au navigat pe Sena, pe o distanță de șase kilometri.
Dacă primele medalii olimpice întruchipau chipul lui Zeus din Grecia Antică și includeau inscripția „ΟΛΥΜΠΙΑ”, în traducere Olympia, în contextul marcării a unui secol de la ultima organizare a Jocurilor Olimpice de către Franța, Comitetul Olimpic Sportiv Francez a ales să celebreze acest moment printr-o serie de evenimente și simboluri unice, printre acestea regăsindu-se, cum era firesc, și cele 5084 de medalii acordate la această ediție, râvnite de orice sportiv. Fierul încorporat pe acestea, fie că sunt de aur, argint sau bronz, a fost scos din Turnul Eiffel și păstrat după renovarea din secolul al XX-lea a structurii istorice. Forma metalului adăugat aduce un omagiu Franței, care adeseori este denumită „L’Hexagone” datorită formei sale. În jurul hexagonului, fierul folosit pentru a crea medaliile are un aspect încrețit pentru a reflecta lumina și a da celei mai importante distincții sportive un plus de strălucire. O lumină vie pe care orice sportiv din lume dorește să o vadă atârnată la gâtul său.
Performanțe istorice pentru sportivii români
Cea mai mare parte a delegației care a reprezentat România la Jocurile Olimpice 2024 a decolat spre medalii cu Aeronava „Nadia Comăneci”. Iar numele marii campioane de nota 10 le-a purtat noroc sportivilor noștri, care s-au simțit ca peștele în apă la Paris. Imnul României a răsunat în capitala Franței chiar de Ziua Imnului, când David Popovici a câștigat primul aur olimpic pentru țara noastră la această ediție, în proba de 200 metri liber, după o cursă spectaculoasă ce ne-a ținut pe toți cu sufletul la gură. Înotătorul român a devenit astfel, la doar 19 ani, primul campion olimpic al nataţiei masculine din România! Spre bucuria românilor de pretutindeni, imnul țării noastre s-a auzit din nou după ce canotorii români au obținut alte două medalii olimpice de aur.
În proba de 8+1 feminin, doamnele noastre (Maria Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Ancuţa Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Radiş și Victoria Ştefania Petreanu) au readus aurul olimpic în România după 20 de ani, ultima dată medalia fiind câștigată de țara noastră la Jocurile Olimpice Atena 2004, din echipaj făcând parte atunci și marea canotoare Elisabeta Lipă. Aurul olimpic a fost câștigat și de echipajul de dublu masculin format din Andrei Cornea și Marian Enache, aceștia devenind primii campioni olimpici români din istorie în probele masculine de vâsle. Canotoarele au intrat din nou în apă și au vâslit cu toate forțele către medalii, cucerind argintul olimpic la dublu rame feminin (Ioana Vrînceanu și Roxana Anghel), dublu vâsle feminin (Ancuţa Bodnar și Simona Radiș) și dublu rame feminin, categorie ușoară (Ionela Cozmiuc și Gianina van Groningen).
La înot, fenomenalul David Popovici a făcut, din nou, senzație în bazinul olimpic și ne-a umplut încă o dată inimile de bucurie, adjudecându-și medalia de bronz în proba de 100 metri liber, după o cursă nebună, nebună, nebună…
A scris istorie și puternica Mihaela Cambei, care a „ridicat” argintul, câștigând astfel prima medalie olimpică la haltere feminin pentru România.
Medalie istorică și pentru gimnastica românească feminină, care după 12 ani de pauză a revenit în elita monidală. Lupta acerbă pentru bronz la sol a fost câștigată de grațioasa Ana-Maria Bărbosu.
La Jocurile Olimpice de la Paris, CS Dinamo a fost reprezentat cu cinste de 37 de sportivi: înot – David Popovici; canotaj – Ancuţa Bodnar, Ionela Cozmiuc, Denisa Tîlvescu, Mădălina Moroşan, Emanuela Ciotău, Maria Lehaci, Roxana Anghel, Mădălina Bereş, Iuliana Buhuş, Amalia Bereş, Victoria Petreanu, Mariana Dumitru, Cristina Drugă la feminin și Mihai Chiruţă, Marian Enache, Claudiu Neamţu, Ştefan Berariu, Iulian Chelaru, Andrei Mândrilă, Mihăiţă Ţigănescu, Sergiu Bejan, Marius Cozmiuc, Florin Lehaci, Adrian Munteanu, Alexandru Ciobîcă la masculin; atletism – Joan Chelimo Melly, Stella Rutto, Andrei Rareș Toader; tenis de câmp – Irina Begu, Jaqueline Cristian; polo – Matei Luțescu, Andrei Prioteasa; ciclism – Ede Molnar; gimnastică – Andrei Muntean; lupte – Alin Alexuc; triatlon – Felix Duchampt.
Felicitări, TEAM ROMANIA! Ne-ați făcut mândri că suntem români! Vă mulțumim pentru toată bucuria pe care ne-ați dăruit-o și pentru filele de istorie pe care le-ați scris cu litere de aur, prin ani întregi de sacrificii, sudoare, lacrimi și emoții!
Vă așteaptă alte și alte pagini, încă nescrise, dar nerăbdătoare să evoce performanțele viitoare. Los Angeles 2028, here we come!
Natalia Traicu & Andrei Grigore
Sursa foto: COSR
