Realizat o dată la patru ani, noul studiu „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2026”, elaborat de Cult Market Research, în parteneriat cu Ursus Breweries, Direcţia Rutieră şi Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalității, arată că siguranța percepută în trafic atinge un maxim istoric în România, de 66%. De asemenea, din cercetare reiese și faptul că viteza și neatenția rămân principalele vulnerabilități în trafic. Astfel, rezultatele studiului arată că unul din cinci șoferi depășește viteza legală între localități, în timp ce peste 30% folosesc telefonul mobil în timp ce conduc
Cum s-au schimbat comportamentele șoferilor pe parcursul a aproape două decenii și care sunt riscurile întâlnite în trafic? La aceste întrebări, și nu numai, încearcă să răspundă studiul „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2026”, ale cărui rezultate au fost făcute publice de Poliția Română și Ursus Breweries pe 04 iunie 2026, în cadrul unei conferințe de presă. Totodată, a fost prezentată și analiza comparativă a datelor colectate și prelucrate în intervalul 2008-2026, fiind evidențiate atât progresele înregistrate, cât și riscurile emergente. Cercetarea urmărește percepțiile și comportamentele participanților la trafic, cu accent pe siguranța rutieră, respectarea regulilor și consumul responsabil de alcool.
Percepția siguranței rutiere, la un nivel record în România
Rezultatele studiului indică o evoluție pozitivă a percepției privind siguranța rutieră: dacă în anul 2022 un procent de 57% dintre șoferi declarau că se simt în siguranță în trafic, în anul 2026 acest procent a ajuns la cel mai ridicat nivel înregistrat până în prezent în România, respectiv de 66%.
Creșterea nivelului de siguranță perceput în trafic este asociată cu măsurile adoptate de Poliția Română în ultimii ani, inclusiv implementarea sistemului e-SIGUR (Sistemul Integrat de Monitorizare a Traficului Rutier), considerat unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru prevenirea comportamentelor periculoase în trafic. Rezultatele studiului confirmă această percepție: 94% dintre șoferi susțin instalarea camerelor fixe pentru monitorizarea traficului, iar peste opt din zece consideră că legislația rutieră ar trebui aplicată mai ferm.
„Rezultatele confirmă că intervențiile precum monitorizarea video și controalele mai stricte contribuie la creșterea siguranței rutiere, dar evidențiază și nevoia de a continua eforturile pentru consolidarea disciplinei în trafic”
La această evoluție au contribuit și programele de educație rutieră derulate de Poliția Română, inclusiv utilizarea simulatoarelor de impact și dotarea județelor cu autolaboratoare de trafic, care au sprijinit informarea și conștientizarea participanților la trafic cu privire la pericolele de pe șosele. În același timp, investițiile în infrastructura rutieră și deschiderea unor noi segmente de drum au avut un impact semnificativ asupra modului în care șoferii percep siguranța în trafic. „Derularea acestui studiu periodic ne oferă o imagine clară asupra evoluției comportamentelor în trafic și asupra eficienței măsurilor implementate. Rezultatele confirmă că intervențiile precum monitorizarea video și controalele mai stricte contribuie la creșterea siguranței rutiere, dar evidențiază și nevoia de a continua eforturile pentru consolidarea disciplinei în trafic”, a explicat comisar-șef de poliție Radu Gâtan, director adjunct Direcția Rutieră.
Datele studiului scot în evidență și existența unei contradicții între modul în care șoferii percep siguranța rutieră și propriile acțiuni în trafic. Deși cei mai mulți afirmă că respectă regulile de circulație din considerente legate de siguranță, practicile menite să evite controalele rutiere continuă să fie frecvente și, în multe cazuri, acceptate la nivel social.
Unul din cinci șoferi depășește frecvent sau foarte frecvent viteza legală între localități
Rezultatele studiului indică o diminuare a unor comportamente de risc, precum depășirea limitelor de viteză sau manifestările agresive în trafic, evoluție asociată cu intensificarea controalelor rutiere și utilizarea sistemelor mobile de monitorizare video. Cu toate acestea, tendința de a evita controalele și justificarea abaterilor de la regulile de circulație continuă să reflecte o cultură a toleranței față de anumite riscuri în trafic.
În paralel, riscurile se mută tot mai mult în zona neatenției la volan. Astfel, 31% dintre șoferi vorbesc la telefon fără hands-free în timp ce conduc, iar 12% accesează rețelele sociale. Pe lângă utilizarea telefonului în timpul condusului, consumul de alimente și neatenția se numără printre cele mai frecvente comportamente de risc identificate de studiu. Totodată, deși viteza excesivă rămâne o problemă importantă, aceasta este justificată de șoferi fie prin faptul că se grăbesc, fie că simt nevoia de a ține pasul cu traficul. Datele studiului arată că depășirea vitezei apare cel mai frecvent între localități, unde unul din cinci șoferi dintre șoferi declară că adoptă acest comportament frecvent sau foarte frecvent.
Șoferii evită alcoolul la volan, însă miturile încă există
Consumul de alcool la volan rămâne una dintre principalele preocupări ale autorităților implicate în siguranța rutieră. Acțiunile de informare și prevenție contribuie permanent la creșterea responsabilității în rândul șoferilor, însă rezultatele cercetării arată că este nevoie de continuarea campaniilor de conștientizare pentru eliminarea percepției că există o cantitate „sigură” de alcool înainte de a se urca la volan.
Rezultatele studiului indică o o tendință tot mai accentuată către un comportament responsabil în rândul șoferilor în ceea ce privește consumul de alcool și conducerea unui autovehicul. Astfel, nouă din zece șoferi aleg băuturi non-alcoolice înainte de a urca la volan, iar 60% dintre cei care au consumat alcool optează pentru alternative de transport, precum taxiul sau serviciile de ridesharing.
Cu toate acestea, studiul relevă că anumite percepții de risc persistă. Deși peste jumătate dintre șoferii români consideră că nicio cantitate de alcool nu este sigură înainte de condus, 23% consideră că o bere poate fi consumată fără riscuri, 19% un pahar de vin, iar 8% cred că o cantitate de până la 40 ml de băuturi spirtoase nu afectează capacitatea de a conduce.
Totodată, datele studiului confirmă că există deschidere pentru instrumente digitale de prevenție: 22% dintre șoferii români au auzit de aplicația ZeroLaMie, dezvoltată de Ursus Breweries în parteneriat cu Poliția Română și Institutul de Medicină Legală, care le permite utilizatorilor să afle timpul estimativ în care nivelul de alcool din sânge revine la 0‰., fiind apreciată de 85% dintre respondenți ca utilă sau foarte utilă. Prin informațiile și recomandările oferite, aplicația ZeroLaMie sprijină conducătorii auto să ia decizii responsabile înainte de a urca la volan și să își planifice din timp o alternativă sigură de transport.
„Flash-urile”, percepute ca solidaritate în trafic
Avertizarea șoferilor despre prezența controalelor rutiere prin flash-uri rămâne un fenomen răspândit, fiind considerat un gest de solidaritate sau de „bun samaritean”. Potrivit studiului, 51% dintre șoferi spun că semnalizează prezența controalelor rutiere prin flash-uri, iar 22% folosesc aplicații de navigație, precum Waze, pentru a evita zonele de control. În același timp, 69% dintre respondenți afirmă că au fost ținta flash-urilor sau claxoanelor, iar 37% recunosc faptul că recurg ei înșiși la astfel de practici.
Deși aceste comportamente sunt frecvente, 51% dintre șoferi semnalând prezența controalelor rutiere prin flash-uri, doar 32% le consideră periculoase. Rezultatele cercetării reflectă și o discrepanță între susținerea declarativă a respectării regulilor de circulație și comportamentul din trafic. Astfel, deși susțin importanța respectării regulilor și a siguranței rutiere, totuși conducătorii auto continuă să tolereze sau să adopte comportamente ce pot reduce eficiența măsurilor de control și prevenție. Totodată, cu toate că aproape o treime dintre șoferi se declară victime frecvente ale agresivității în trafic, doar 12% recunosc propriile comportamente agresive.
Rezultatele integrale ale studiului „Atitudini sociale privind riscul în trafic” sunt disponibile pe www.desprealcool.ro în secțiunea de proiecte pentru prevenirea consumului de alcool la volan.
Dincolo de procente, fiecare comportament din trafic se reflectă în vieți protejate sau puse în pericol. Rezultatele studiului reflectă că șoferii români devin din ce în ce mai conștienți de importanța siguranței rutiere și iau decizii mai responsabile. Cu toate acestea, viteza excesivă, neatenția la volan sau acceptarea unor obiceiuri aparent inofensive continuă să genereze riscuri pe drumurile din țara noastră.
Pentru ca fiecare dintre noi să ajungă acasă cu bine este nevoie ca fiecare participant la trafic să conștientizeze faptul că o decizie corectă face cu adevărat diferența, iar responsabilitatea rămâne unul dintre cei mai importanți factori în prevenirea accidentelor și evitarea unor tragedii…
Natalia Traicu