„Planificarea dezvoltării unei instituții precum MAI presupune o perspectivă pe termen lung. Capabilitățile de care vom avea nevoie peste zece ani trebuie analizate și pregătite încă de astăzi”
Direcția Generală Management Operațional este una dintre structurile esențiale ale Ministerului Afacerilor Interne, deși activitatea sa este mai puțin cunoscută publicului larg. Care este rolul DGMO în arhitectura ministerului și care sunt principalele domenii de responsabilitate pe care le coordonați?
Direcția Generală Management Operațional contribuie la funcționarea integrată a Ministerului Afacerilor Interne prin activități de planificare, coordonare, monitorizare, analiză și sprijinire a procesului decizional.
Activitatea DGMO acoperă domenii diverse și complexe, precum planificarea structurală, a înzestrării și a resurselor ministerului, managementul stărilor excepționale, evaluarea riscurilor, planificarea misiunilor și operațiilor întrunite, monitorizarea situației operative, coordonarea situațiilor speciale și de criză, analiza strategică, elaborarea și monitorizarea politicilor publice, planificarea strategică instituțională, precum și gestionarea unor activități specifice în relația cu Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Dincolo de atribuțiile prevăzute de cadrul normativ, rolul principal al DGMO este de a transforma datele și informațiile disponibile în evaluări, opțiuni și instrumente utile procesului decizional. Într-un mediu de securitate aflat într-o continuă schimbare, capacitatea de a anticipa evoluțiile, de a evalua riscurile și de a planifica dezvoltarea instituțională devine esențială.
Multe dintre evoluțiile și dezvoltările înregistrate în ultimii ani sunt expresia muncii unei echipe de profesioniști din cadrul DGMO, formată din ofițeri, agenți, funcționari publici și specialiști care contribuie zilnic la îndeplinirea unor responsabilități complexe în sprijinul conducerii ministerului și al structurilor operative.
Cred că cea mai potrivită definiție a rolului nostru este aceea de a ajuta ministerul să gestioneze eficient provocările prezentului și, în același timp, să se pregătească pentru cele ale viitorului.
Mediul de securitate s-a schimbat profund în ultimii ani, fiind marcat de conflicte armate, amenințări hibride, atacuri cibernetice, presiuni migraționiste și evoluții tehnologice accelerate. Care sunt principalele provocări pe care le întâmpină astăzi DGMO și Ministerul Afacerilor Interne?
Principala provocare este reprezentată de creșterea nivelului de complexitate al mediului de securitate.
Astăzi, riscurile și amenințările nu mai evoluează separat. Un conflict militar, o criză energetică, o campanie de dezinformare sau un incident cibernetic pot genera efecte în lanț, cu impact asupra mai multor domenii și instituții.
Războiul din Ucraina, evoluțiile din Orientul Mijlociu, amenințările hibride, atacurile cibernetice, criminalitatea organizată transfrontalieră și transformările tehnologice accelerate demonstrează că securitatea trebuie abordată într-o manieră integrată și anticipativă.
În același timp, instituțiile trebuie să gestioneze volume tot mai mari de date și informații și să transforme rapid aceste informații în decizii și măsuri concrete. Capacitatea de analiză, anticipare și adaptare devine astfel la fel de importantă ca resursele operaționale propriu-zise.
În acest context, una dintre preocupările constante ale DGMO este identificarea din timp a tendințelor și vulnerabilităților care pot influența activitatea ministerului, astfel încât deciziile să fie fundamentate cât mai bine, iar răspunsul instituțional să fie unul eficient și proporțional cu provocările existente.
Direcția Generală Management Operațional, una dintre structurile esențiale ale Ministerului Afacerilor Interne, împlinește astăzi, 22 iunie, 107 ani de existență instituțională.
Una dintre atribuțiile importante ale DGMO este planificarea structurală, a înzestrării și a resurselor ministerului. Cum vedeți evoluția capabilităților MAI în următorul deceniu și care sunt domeniile în care considerați că trebuie concentrate eforturile de dezvoltare?
Planificarea dezvoltării unei instituții precum MAI presupune o perspectivă pe termen lung. Capabilitățile de care vom avea nevoie peste zece ani trebuie analizate și pregătite încă de astăzi.
În opinia mea, dezvoltarea viitoare a ministerului trebuie să urmărească un echilibru între resursa umană, tehnologie și organizare instituțională. Tehnologia va avea un rol din ce în ce mai important, însă aceasta trebuie să sprijine activitatea oamenilor, nu să o înlocuiască.
Vor deveni tot mai relevante domenii precum transformarea digitală, inteligența artificială, analiza avansată a datelor, tehnologiile geospațiale, comunicațiile securizate și sistemele autonome. În același timp, trebuie să continuăm investițiile în pregătirea profesională și în dezvoltarea unor mecanisme moderne de management operațional.
Planificarea dezvoltării ministerului nu înseamnă însă doar resurse și înzestrare. Ea presupune și dezvoltarea unor politici publice coerente, a unor documente strategice adaptate evoluției mediului de securitate și a unor mecanisme de monitorizare care să permită evaluarea permanentă a progresului și adaptarea direcțiilor de dezvoltare atunci când situația o impune.
În ultimii ani asistăm la dezvoltarea accelerată a sistemelor autonome și fără pilot – aeriene, terestre și navale –, precum și a roboților utilizați în domeniul securității și al intervenției. Ce impact apreciați că vor avea aceste tehnologii asupra activităților Ministerului Afacerilor Interne și ce rol are DGMO în pregătirea instituției pentru această transformare?
Dezvoltarea sistemelor autonome reprezintă una dintre transformările tehnologice care vor influența semnificativ activitatea instituțiilor din domeniul securității în următorii ani.
Nu mai discutăm exclusiv despre drone aeriene. Vorbim despre un ecosistem tehnologic complex, care include sisteme terestre fără echipaj, platforme navale autonome, senzori inteligenți, roboți specializați și aplicații bazate pe inteligență artificială.
Aceste tehnologii pot contribui la creșterea eficienței misiunilor, la îmbunătățirea monitorizării și la reducerea riscurilor la care este expus personalul. În același timp, ele generează noi provocări legate de securitate, reglementare și protecția infrastructurilor critice.
Din perspectiva DGMO, provocarea principală este evaluarea impactului pe care aceste evoluții îl vor avea asupra activității ministerului și integrarea lor în procesele de planificare, dezvoltare a capabilităților și pregătire instituțională.
Experiențele recente demonstrează că tehnologiile emergente pot modifica semnificativ modul în care sunt desfășurate activitățile de securitate și ordine publică, motiv pentru care este important să înțelegem din timp atât oportunitățile, cât și riscurile asociate acestora.
Experiențele recente, de la pandemie și criza refugiaților până la războiul din Ucraina și fenomenele meteorologice extreme, au demonstrat importanța rezilienței instituționale. Cât de pregătiți suntem pentru gestionarea unor situații complexe și a unor scenarii cu impact major?
Ultimii ani au oferit numeroase lecții valoroase pentru toate instituțiile cu responsabilități în domeniul securității și gestionării situațiilor de urgență.
Pandemia, gestionarea fluxurilor de refugiați proveniți din Ucraina, fenomenele meteorologice extreme sau alte situații complexe au demonstrat importanța existenței unor mecanisme solide de coordonare, monitorizare și răspuns.
Cred că una dintre concluziile importante este aceea că reziliența nu poate fi construită în timpul unei crize. Ea trebuie dezvoltată înainte de apariția acesteia, prin planificare, exerciții, pregătire profesională și dezvoltarea unor proceduri și capabilități adecvate.
În acest context, un rol important îl au mecanismele dezvoltate la nivelul Centrului Național de Conducere a Acțiunilor de Ordine Publică, ce permit monitorizarea situației operative și gestionarea integrată a unor situații speciale și de criză cu impact asupra ordinii și siguranței publice.
Ministerul Afacerilor Interne dispune astăzi de experiență și mecanisme solide de răspuns, însă mediul de securitate continuă să evolueze. Din acest motiv, pregătirea, adaptarea și învățarea continuă rămân elemente esențiale pentru menținerea unui nivel ridicat de reziliență instituțională.
Inteligența artificială reprezintă una dintre cele mai importante transformări tehnologice ale prezentului. Cum influențează aceasta activitatea DGMO și care sunt oportunitățile și riscurile pe care le identificați pentru structurile Ministerului Afacerilor Interne?
Inteligența artificială produce deja schimbări importante în aproape toate domeniile de activitate și va influența semnificativ modul în care instituțiile publice analizează informațiile, gestionează resursele și fundamentează deciziile.
Pentru DGMO, interesul principal este legat de capacitatea acestor tehnologii de a sprijini procesele de analiză, monitorizare și evaluare. Astăzi gestionăm volume foarte mari de date și informații, iar instrumentele bazate pe inteligență artificială pot contribui la identificarea unor tendințe, corelații și modele relevante pentru activitatea operațională.
În același timp, trebuie să fim conștienți că orice progres tehnologic generează atât oportunități, cât și riscuri. Observăm deja utilizarea unor astfel de tehnologii în campanii de dezinformare, fraude informatice, atacuri cibernetice sau alte activități desfășurate de actori ostili și grupări infracționale.
Din acest motiv, abordarea noastră urmărește atât valorificarea avantajelor oferite de inteligența artificială, cât și dezvoltarea unor mecanisme capabile să identifice și să limiteze vulnerabilitățile asociate acesteia.
Sunt convins că inteligența artificială nu va înlocui expertiza umană, însă va deveni un instrument indispensabil pentru profesioniștii care vor ști să o utilizeze responsabil și eficient.
În ultimii ani, Ministerul Afacerilor Interne a implementat mai multe proiecte importante finanțate din fonduri europene. Ce rol au avut aceste proiecte în procesul de modernizare instituțională?
Fondurile europene au reprezentat o oportunitate importantă pentru dezvoltarea unor capabilități care, în multe situații, ar fi fost dificil de realizat într-un interval scurt exclusiv prin resurse naționale.
În ultimii ani au fost dezvoltate proiecte care au vizat transformarea digitală, managementul situațiilor de urgență, dezvoltarea unor mecanisme moderne de coordonare operațională, creșterea rezilienței instituționale și valorificarea tehnologiilor emergente.
Aceste proiecte nu urmăresc exclusiv achiziția unor echipamente sau aplicații informatice. Ele contribuie la optimizarea proceselor, la dezvoltarea unor capabilități noi și la îmbunătățirea modului în care instituțiile răspund provocărilor actuale.
Un exemplu relevant îl reprezintă proiectele care vizează dezvoltarea managementului integrat al situațiilor de urgență, modernizarea mecanismelor de coordonare operațională și valorificarea tehnologiilor digitale pentru sprijinirea procesului decizional.
Experiența acumulată demonstrează că investițiile în tehnologie trebuie însoțite de investiții în oameni, proceduri și capacitatea instituțională de adaptare la schimbare. Din această perspectivă, fondurile europene reprezintă nu doar o sursă de finanțare, ci și un instrument de accelerare a modernizării instituționale.
În prezent, Ministerul Afacerilor Interne implementează proiecte importante precum modernizarea Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112 și dezvoltarea unor mecanisme integrate de management operațional. Cum apreciați impactul acestor inițiative asupra activității viitoare a ministerului?
Cred că unul dintre cele mai importante obiective ale oricărei instituții publice este creșterea calității serviciilor oferite cetățeanului.
Din această perspectivă, modernizarea SNUAU 112 și dezvoltarea unor mecanisme integrate de management operațional reprezintă investiții directe în siguranța oamenilor și în capacitatea instituțiilor statului de a răspunde eficient unor provocări din ce în ce mai complexe.
Aceste proiecte urmăresc dezvoltarea unor capabilități care să permită preluarea și procesarea mai rapidă a informațiilor, integrarea datelor provenite din surse multiple, utilizarea comunicațiilor multimedia și îmbunătățirea coordonării intervențiilor.
Totodată, sunt valorificate noile posibilități oferite de inteligența artificială, datele geospațiale și mecanismele de schimb securizat de informații, contribuind la dezvoltarea unei imagini operaționale mai complete și la fundamentarea unor decizii mai rapide și mai bine informate.
Beneficiarul principal al acestor investiții este cetățeanul. Obiectivul final este reducerea timpilor de răspuns, îmbunătățirea calității intervențiilor și creșterea capacității instituțiilor de a gestiona situații complexe într-un mod coordonat și eficient.
În paralel cu activitatea operațională, DGMO este implicată și în procese de analiză strategică și reflecție asupra viitorului. Ce reprezintă pentru dumneavoastră și pentru echipa DGMO proiectul „Viziunea 2040”?
„Viziunea 2040” reprezintă un exercițiu de anticipare strategică și, în același timp, un demers de responsabilitate instituțională.
Instituțiile publice au obligația de a răspunde provocărilor prezentului, dar și responsabilitatea de a se pregăti pentru provocările viitorului. Într-un mediu caracterizat de schimbări rapide și de un grad ridicat de incertitudine, capacitatea de anticipare devine la fel de importantă ca aceea de reacție.
Scopul unui astfel de proiect nu este de a prezice viitorul, ci de a identifica tendințe, oportunități și vulnerabilități care pot influența activitatea Ministerului Afacerilor Interne în următoarele decenii.
Pentru DGMO, acest demers este strâns legat de atribuțiile privind planificarea strategică instituțională și dezvoltarea politicilor publice. O instituție modernă trebuie să își construiască dezvoltarea pe baza unor obiective clare și a unei înțelegeri cât mai bune a transformărilor care se produc în societate și în mediul de securitate.
Cred că viitorul va fi caracterizat de o interdependență tot mai mare între securitate, tehnologie, reziliență, infrastructuri critice și capacitatea instituțiilor de a se adapta rapid la schimbare.
Sunteți implicat de mulți ani în activități de cercetare, formare profesională și cooperare academică. Care este rolul pregătirii profesionale într-un domeniu aflat într-o continuă transformare?
Pregătirea profesională reprezintă una dintre condițiile esențiale ale performanței instituționale.
Mediul de securitate actual este mult mai complex decât în trecut, iar provocările cu care ne confruntăm presupun competențe din ce în ce mai diverse. Astăzi, un profesionist trebuie să înțeleagă nu doar domeniul său de activitate, ci și aspecte legate de analiză strategică, managementul riscurilor, tehnologie, politici publice și procese instituționale.
Din acest motiv, în cadrul direcției generale am încurajat permanent dezvoltarea unei culturi organizaționale bazate pe învățare continuă, schimb de experiență și perfecționare profesională.
Mă bucur că, împreună cu numeroși colegi și colaboratori, am avut oportunitatea de a contribui la elaborarea unor lucrări de specialitate și la dezvoltarea unor programe de pregătire profesională. Consider însă că adevărata valoare a acestor demersuri constă în dezvoltarea unei comunități profesionale capabile să răspundă provocărilor viitorului.
Cred că una dintre cele mai importante responsabilități ale generației noastre este aceea de a transmite experiența acumulată și de a crea condițiile necesare dezvoltării viitorilor lideri și specialiști ai ministerului.
În acest an, direcția generală marchează 107 ani de existență instituțională. Cum apreciați evoluția acestei structuri de-a lungul timpului?
Evoluția direcției generale reflectă, într-o anumită măsură, evoluția conceptului de securitate și a modului în care statul român și-a adaptat instituțiile la provocările fiecărei epoci.
De la primele structuri cu atribuții în domeniul mobilizării și pregătirii pentru situații excepționale, până la actualele responsabilități privind analiza strategică, planificarea instituțională, elaborarea și monitorizarea politicilor publice, managementul operațional și sprijinirea procesului decizional, drumul parcurs a fost unul remarcabil.
Ceea ce consider impresionant nu este doar longevitatea acestei structuri, ci mai ales capacitatea sa de adaptare. De-a lungul celor 107 ani de existență, generații succesive de profesioniști au răspuns unor provocări foarte diferite, menținând relevanța și utilitatea instituțională a structurii.
Cred că această capacitate de adaptare și de învățare continuă reprezintă una dintre cele mai valoroase moșteniri lăsate de generațiile anterioare și una dintre cele mai importante responsabilități ale generației actuale.
La acest moment aniversar, ce mesaj doriți să transmiteți colegilor din Direcția Generală Management Operațional, structurilor Ministerului Afacerilor Interne și partenerilor instituționali?
Aniversarea celor 107 ani de existență instituțională reprezintă un moment de reflecție și recunoștință față de generațiile de profesioniști care au contribuit la dezvoltarea acestei structuri și la consolidarea rolului său în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Le mulțumesc colegilor din Direcția Generală Management Operațional pentru profesionalismul, seriozitatea și dedicarea cu care își desfășoară activitatea. În spatele fiecărui produs analitic, al fiecărui plan, al fiecărei evaluări sau măsuri de coordonare se află oameni care muncesc cu discreție și responsabilitate pentru buna funcționare a ministerului.
Transmit, de asemenea, aprecierea mea tuturor structurilor MAI și instituțiilor partenere cu care colaborăm. Multe dintre proiectele și capabilitățile dezvoltate în ultimii ani au fost posibile datorită profesionalismului și implicării specialiștilor din numeroase domenii de activitate.
Totodată, adresez mulțumiri conducerii Ministerului Afacerilor Interne pentru susținerea acordată proceselor de modernizare și dezvoltare instituțională, care au permis consolidarea unor capabilități importante pentru minister.
Iar colegilor aflați la început de carieră le transmit să investească permanent în pregătirea profesională, să fie curioși, să îndrăznească să vină cu idei noi și să nu uite că profesionalismul, integritatea și spiritul de echipă reprezintă repere esențiale ale acestei profesii.
La aniversarea celor 107 ani ai DGMO, doresc tuturor colegilor sănătate, satisfacții profesionale și aceeași determinare de a contribui la îndeplinirea misiunilor Ministerului Afacerilor Interne în serviciul cetățeanului.
■ Interviu realizat de Natalia Traicu