În perioada 11–12 martie 2026, Ministerul Afacerilor Interne a găzduit, la București, cea de-a cincea Reuniune a proiectului I-FORCE – finanțat de Ministerul Federal German al Afacerilor Externe, desfășurată în cooperare cu INTERPOL, sub tema gestionării crizelor generate de amenințări hibride. Activitatea a reunit reprezentanți din Ucraina, Republica Moldova, state membre ale Uniunii Europene, precum și din cadrul unor misiuni și organizații internaționale, configurând un cadru regional de dialog profesional și cooperare operațională pe una dintre cele mai actuale teme din domeniul securității interne.
Importanța reuniunii a derivat nu doar din actualitatea subiectului, ci și din complexitatea provocărilor analizate. În ultimii ani, spațiul european de securitate a fost marcat de manifestări tot mai diverse și mai sofisticate, aflate la intersecția dintre criminalitatea organizată, atacurile cibernetice, manipularea informațională, presiunile asupra infrastructurii critice și tentativele de destabilizare socială. În acest nou context, securitatea nu mai este determinată exclusiv de natura individuală a unei amenințări, ci tot mai mult de modul în care amenințările interacționează, se suprapun și se potențează reciproc, generând efecte mai rapide, mai ample și mai dificil de controlat. Totodată, amenințările hibride nu mai pot fi privite exclusiv din perspectiva unui singur domeniu de activitate, întrucât efectele lor se propagă rapid dintr-un plan în altul și generează consecințe directe asupra ordinii publice, capacității instituționale de reacție și rezilienței societale. O astfel de realitate necesită o abordare integrată a fenomenelor, capabilă să conecteze analiza, prevenirea, coordonarea operațională și cooperarea interinstituțională.
Reuniunea de la București a confirmat că, deși nu există încă o definiție conceptuală unanim acceptată a amenințărilor hibride, dimensiunea lor practică este deja evidentă pentru structurile de aplicare a legii. Studiile de caz și intervențiile participanților au evidențiat caracterul transnațional, convergent și adaptativ al acestor manifestări, precum și faptul că răspunsul eficient nu mai poate fi unul exclusiv reactiv. În fața unor acțiuni care combină instrumente infracționale, tehnologice, informaționale și de influență, devin esențiale anticiparea, analiza strategică, interoperabilitatea instituțională și cooperarea internațională. În egală măsură, discuțiile au reliefat faptul că actualele conflicte nu mai au un început și un sfârșit clar, ci tind să capete un caracter continuu, ceea ce obligă instituțiile statului să funcționeze într-o logică de gestionare permanentă, adaptare constantă și vigilență operațională susținută.
Din această perspectivă, activitatea a pus în valoare rolul important al Ministerului Afacerilor Interne, prin Direcția Generală Management Operațional, în asigurarea unui cadru de reflecție și schimb profesional pe teme aflate la intersecția dintre securitatea internă și coordonarea operațională. Găzduirea reuniunii la sediul MAI a avut nu doar o dimensiune organizatorică, ci și una simbolică și funcțională, oferind un spațiu adecvat pentru dialog între profesioniști și pentru abordarea integrată a unor teme sensibile, cu relevanță directă pentru activitatea structurilor de ordine și siguranță publică. Totodată, reuniunea a evidențiat și erodarea tot mai accentuată a distincției dintre intern și extern, întrucât efectele unor evoluții generate în afara frontierelor naționale se manifestă rapid în plan intern, sub forma unor riscuri operaționale, presiuni asupra instituțiilor și vulnerabilități la nivel societal.
În același timp, reuniunea a evidențiat contribuția semnificativă a INTERPOL, care a reușit să faciliteze desfășurarea unei activități de anvergură, prin aducerea la aceeași masă a unui număr relevant de state participante, a unor reprezentanți ai misiunilor internaționale și a unor specialiști din domenii complementare. Dincolo de dimensiunea logistică și de coordonare, rolul INTERPOL a fost unul esențial în crearea unui mediu de încredere, favorabil schimbului de experiență, prezentării unor practici relevante și conturării unor perspective comune asupra modului în care structurile de aplicare a legii pot răspunde unor manifestări hibride tot mai prezente.
Un alt câștig important al activității a fost consolidarea ideii că, în actualul context de securitate, răspunsul polițienesc trebuie permanent adaptat. Participanții au subliniat necesitatea dezvoltării interoperabilității, a unor canale de comunicare mai eficiente, a mecanismelor de schimb de informații și a unor programe de pregătire specializată, capabile să răspundă noilor realități operaționale. Totodată, a rezultat și nevoia ca organizațiile internaționale relevante, inclusiv INTERPOL, să își continue procesul de adaptare instituțională, prin instrumente analitice adecvate, mecanisme dedicate și consolidarea încrederii operaționale între statele membre.
Prin această reuniune, Bucureștiul a devenit, pentru două zile, un punct de convergență al experiențelor, preocupărilor și soluțiilor privind una dintre cele mai dinamice categorii de riscuri la adresa securității interne. Într-un mediu în care amenințările sunt interconectate, frontierele dintre intern și extern devin tot mai permeabile, iar gestionarea crizelor tinde să devină o constantă, astfel de formate de cooperare capătă o valoare strategică suplimentară. De asemenea, aceste demersuri reprezintă investiții concrete în capacitatea instituțiilor de a înțelege mai bine amenințările emergente și de a construi răspunsuri mai coerente, mai rapide și mai eficiente.
Chestor-șef de poliție Ștefan Săvulescu
Comisar-șef de poliție Emil Gîrdan
Critical Threats Crisis Management: Regional Cooperation in Bucharest
From 11 to 12 March 2026, the Romanian Ministry of Internal Affairs hosted the 5th Regional Task Force Meeting of the I-FORCE project – funded by the German Federal Foreign Office, in Bucharest, organised in cooperation with INTERPOL and focusing on managing crises caused by critical threats. This event brought together representatives from Ukraine, the Republic of Moldova and European Union Member States, as well as international missions and organisations. It created a regional framework for professional dialogue and operational cooperation on one of the most pressing issues in the field of internal security.
The importance of the activity derived from the relevance of the subject and the complexity of the challenges under discussion. In recent years, the European security environment has been marked by an increasing diversity and sophistication of manifestations at the intersection of organised crime, cyberattacks, disinformation, pressure on critical infrastructure and attempts at destabilisation. In this new context, security is no longer determined solely by the nature of an individual threat, but increasingly by how threats interact, overlap and reinforce each other, generating faster, broader and more difficult-to-control effects. Hybrid threats can no longer be viewed from the perspective of a single domain alone, as their effects spread rapidly from one domain to another, generating direct consequences for public order, institutional response capacity and societal resilience. This calls for an integrated approach capable of linking analysis, prevention, operational coordination and inter-institutional cooperation.
The meeting in Bucharest confirmed that, while there is still no universally accepted conceptual definition of hybrid threats, their practical dimension is already evident to law enforcement agencies. Case studies and contributions from participants emphasised the transnational, convergent and adaptive nature of these actions, and the fact that an effective response can no longer be purely reactive. When faced with actions combining criminal, technological, informational and influence-related instruments, anticipation, strategic analysis, institutional interoperability and international cooperation are essential. At the same time, the discussions emphasised that today’s conflicts do not have clear beginnings or ends, but instead tend to be continuous, forcing state institutions to operate within a logic of permanent management, constant adaptation, and sustained operational vigilance.
From this perspective, the activity highlighted the significant role of the Ministry of Internal Affairs, through the General Directorate for Operational Management, in providing a framework for reflection and professional dialogue on matters at the intersection of internal security and operational coordination. Hosting the meeting at the MIA headquarters had organisational, symbolic and functional dimensions, offering an appropriate space for dialogue among professionals and for integrated discussion of sensitive topics directly relevant to public order and safety structures. At the same time, the meeting illustrated the increasingly blurred distinction between the internal and external dimensions of security. This is because developments generated beyond national borders rapidly manifest themselves domestically in the form of operational risks, pressure on institutions and societal vulnerabilities.
At the same time, the Regional Meeting also recognised the significant contribution of INTERPOL, which succeeded in facilitating a high-level activity by bringing together a relevant number of participating states, representatives of international missions and specialists from related fields. Beyond its logistical and coordination role, INTERPOL played a vital part in fostering an atmosphere of trust conducive to sharing experience, presenting relevant practices and shaping common perspectives on how law enforcement structures can respond to the growing prevalence of hybrid threats.
Another important outcome of the activity was reinforcing the idea that the police response must continuously adapt to the current security context. Participants emphasised the need to develop interoperability and more efficient communication channels and information-sharing mechanisms, as well as specialised training programmes capable of responding to new operational realities. At the same time, discussions highlighted the importance of relevant international organisations, including INTERPOL, continuing to adapt institutionally through appropriate analytical tools, dedicated mechanisms and strengthened operational trust among Member States.
For two days, Bucharest became a focal point for sharing experiences, addressing concerns and finding solutions related to one of the most rapidly evolving categories of risk to internal security. In an interconnected threat landscape where the boundaries between internal and external are becoming increasingly permeable and crisis management is becoming the norm, such cooperation formats acquire additional strategic value. Similarly, these initiatives represent tangible investments in institutions’ ability to understand emerging threats and build coherent, rapid and effective responses.
Police chief questor Ștefan Săvulescu
Police cheif commissioner Emil Gîrdan