Chestor de poliție Ramona Dabija: „Este foarte important să nu uităm că generația de astăzi are acces la o informație mult îmbunătățită față de ce aveam noi”

Care apreciați că sunt, în prezent, problemele de siguranță cu care se confruntă copiii, adolescenții din România și care ar fi cele mai importante măsuri pe care le ia Ministerul Afacerilor Interne în această zonă?

Siguranța copiilor este o prioritate a Ministerului Afacerilor Interne. Nu aș spune care sunt problemele de siguranță, ci aș merge mai mult: care sunt soluțiile prin care copiii noștri să fie în siguranță și unde ar trebui echipa formată din părinți, școală, cadre didactice și specialiști să funcționeze mai bine. Și ne uităm la analizele făcute de specialiștii Ministerului Afacerilor Interne și vedem că, în anul școlar precedent, o problemă foarte mare a constituit-o bullyingul și, în special, violența psihologică. Cred că, în acest an școlar, 2026-2027, ar trebui să accelerăm puțin măsurile de prevenire în acest domeniu. O altă prioritate pe care o continuăm – am văzut deja primele rezultate, dar nu înseamnă că trebuie să abandonăm această situație – este implementarea și dezvoltarea rețelei de echipe canine care patrulează în jurul unităților școlare. Aici vorbim despre câinii specializați în detectarea substanțelor psihoactive. A dat rezultate: am văzut că s-au descurajat faptele de trafic de droguri în jurul unităților școlare. Atunci, este bine să continuăm și să dezvoltăm acest mecanism.  O altă problemă pe care am identificat-o, dar nu se aplică doar copiilor, ci și adulților, este siguranța online. În continuare, faptele de înșelăciune în domeniul siguranței, atunci când vorbim despre realitatea virtuală, este din ce în ce mai prezentă în viața noastră. Și foarte bine să ne luăm măsuri de siguranță și noi, ca adulți, dar să ne învățăm și copiii că spațiul virtual ascunde pericole.

O mare parte din viața tinerilor, trebuie să recunoaștem, se desfășoară în prezent în mediul online. Auzim tot mai des termeni ca „cyberbullying”, tot felul de trenduri care pleacă de pe rețelele de socializare și care pun copiii în pericol efectiv. Ce putem face din acest punct de vedere? Să ne educăm mai bine copiii, să-i informăm mai bine despre riscurile la care se expun?

Înainte de toate, este foarte bine să ne educăm noi, ca adulți. Foarte mulți adulți nu știu câte aplicații au copiii lor pe telefon, care sunt noile trenduri în acest domeniu, cum pot să accepte provocări în Tik-Tok. Nu au această educație digitală, pentru că noi suntem o altă generație. Și atunci primul pas este să ne educăm noi, ca adulți. Apoi, să avem o comunicare foarte bună cu copiii noștri, ca ei să poată veni deschis către noi, să ne arate care sunt problemele pe care ei le întâmpină și noi să venim cu soluții. Poate că nu avem soluția exactă, dar sigur vom cunoaște specialiști, vom cunoaște oameni care să ne ajute să le oferim siguranța de care ei au nevoie.

Cum identificați aceste probleme, toate aceste noi situații cu care ne confruntăm odată cu evoluția tehnologiei și a spațiului virtual? Cum le identificați, în primul rând, și cum decideți care sunt cele mai bune măsuri să puteți să le adoptați din punctul de vedere al prevenției, spre exemplu?

Printr-o pregătire continuă a întregului personal al Ministerului Afacerilor Interne și o cunoaștere foarte bună a realității. Este foarte simplu să stai într-un birou și să nu fii atent decât la ceea ce crezi tu că este important. Dar cred că, de foarte multe ori, cel mai mare succes l-au avut acțiunile pe teren, acțiunile și interacțiunile cu copiii, nu doar în mediul școlar, ci și în activitățile lor extrașcolare. Tocmai de aceea, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, dezvoltăm o serie de campanii de informare și de prevenire. Aș reaminti două dintre ele. „Lecția de la MAI”, în cadrul căreia profesorii diriginți sau profesorii de istorie pot alege să desfășoare o oră de școală în sediul Ministerului Afacerilor Interne, să primească sprijin din partea specialiștilor ministerului în dezvoltarea unor ateliere, pe teme pe care copiii le aleg. Aici vorbim despre siguranța online, prevenirea traficului de droguri, prevenirea traficului de persoane sau, pur și simplu, pe „Fii pregătit”. Este acea campanie în care învățăm copiii cum să supraviețuiască unor pericole din viața reală, dar, în același timp, și cum pot acorda primul ajutor când sunt într-o situație de pericol. Iar o altă campanie foarte importantă pentru noi, unde interacționăm cu copiii într-un alt mod, este „Ora de sport la Dinamo”. Este o activitate unde îi îndemnăm pe profesorii de educație fizică să aleagă să desfășoare ora de sport în baza sportivă a Clubului Sportiv Dinamo și unde, specialiști ai Ministerului Afacerilor Interne, campioni europeni și mondiali, pot veni să facă sport alături de o grupă de elevi.

Care este cea mai bună metodă ca oamenii să afle despre toate aceste activități? De unde se pot informa despre toate campaniile pe care le derulează Ministerul Afacerilor Interne?

Avem un departament de comunicare foarte bun. Suntem prezenți pe rețelele de socializare, dar avem și un site unde postăm periodic cele mai noi informații și bineînțeles, de fiecare dată, prin intermediul reprezentanților mass-media, de câte ori avem ocazia, aducem în atenția publicului aceste informații.

Cum adaptați limbajul la nevoile oamenilor de diferite vârste? Vorbim inclusiv despre copiii de grădiniță, pentru că prevenția începe de la cele mai fragede vârste. Cum reușiți să transmiteți mesajul către ei și ei să înțeleagă ceea ce spuneți?

Pregătirea continuă este foarte importantă, inclusiv pentru specialiștii în comunicare din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Nu doar muncim, mai și învățăm și cred că fiecare adult responsabil trebuie să învețe în fiecare zi să fie mai bun. Un alt secret este faptul că și noi, la rândul nostru, suntem părinți, avem familie, avem prieteni. Cred că cel mai bun mod de a transmite informații este de a vorbi pe limbajul familiei tale, pentru că suntem membri în această comunitate, iar comunitatea este familia noastră.

Sunteți mamă. Cum abordați discuțiile cu copilul dumneavoastră despre toate problemele pe care le vedem astăzi? Vorbim despre consumul de droguri, despre bullying, despre violență, despre tot ceea ce se întâmplă pe social media. Copiii tind să asimileze foarte rapid și, din dorința de a se face văzuți, de a se simți integrați în gașca lor de prieteni, nu ezită uneori să se pună în pericol.

Această comunicare cu copilul meu – și este un sfat pe care îl dau tuturor părinților – s-a construit în timp. Am dezvoltat această comunicare de când băiatul meu, care acum este adolescent, era foarte mic. În fiecare zi ne facem timp, indiferent de oră, să stăm de vorbă, să ne povestim ce ni s-a întâmplat bun sau ce ni s-a întâmplat rău în ziua respectivă. Comunicarea presupune două persoane cel puțin. Așa cum povestește el, povestesc și eu, bineînțeles, adaptat pe înțelesul vârstei lui și pe experiența lui. Teme precum cele amintite de tine sunt frecvente în discuția noastră, pentru că el vine de fiecare dată și îmi povestește ce s-a mai întâmplat nou în grupul lui de prieteni sau ce au mai auzit prietenii și ce au mai văzut pe rețelele de socializare și discutăm. Mă interesează foarte tare părerea lui și cum vede el problema, pentru că generația de astăzi este cu totul și cu totul altă generație. Este foarte important ca noi, adulții de astăzi, să îi ascultăm și să vedem că, uneori,  lucrurile complicate pentru noi au soluții simple oferite de ei.

Credeți că există diferențe foarte mari între felul în care vedem noi, ca părinți, realitățile sociale ale prezentului și felul în care le percepe un tânăr?

Da. Cred că trebuie să fim foarte realiști și să nu uităm niciodată că și noi am fost copii, și noi am avut aceste discuții cu părinții noștri. Este foarte important să nu uităm că generația de astăzi are acces la o informație mult îmbunătățită față de ce aveam noi. Și așa cum am spus, s-ar putea ca unele lucruri să nu le înțelegem, să nu fim pregătiți pentru ele. Atunci, este bine să acceptăm faptul că și copilul nostru ne poate învăța câte ceva.

Consumul de droguri este una dintre cele mai mari temeri pe care poate să le aibă un părinte. Vedem sondajele: spun clar că vârsta la care copiii au ajuns să consume substanțe interzise a scăzut destul de mult. Putem să discutăm puțin mai mult despre felul în care a evoluat această situație în țara noastră în ultimii ani și care ar fi cele mai importante măsuri dispuse la nivelul Ministerului Afacerilor Interne pentru a preveni consumul de droguri în România?

Aici sunt două teme. Într-adevăr, drogurile au existat, există și vor exista. Chiar vorbeam cu copilul meu. Ne uitam la un episod din „BD” și acolo există episodul „Prafuri pentru mama mare”. Deci, din anii ’70, în România se cunoștea această temă. Rolul nostru, al Ministerului Afacerilor Interne, este să combatem traficul de droguri. Cred că ultimele operațiuni pe care colegii de la antidrog le-au desfășurat arată că acesta este un angajament pe care conducerea Ministerului Afacerilor Interne și l-a asumat și de care fiecare polițist se ține foarte bine, astfel încât să diminuăm din ce în ce mai mult oferta de droguri de pe piață. În ceea ce privește consumul de droguri, este o problemă care nu ține de o singură instituție. Din punctul meu de vedere, ca specialist, aș putea spune că, atunci când vorbim de consum de droguri în rândul adolescenților, este în primul rând, o problemă emoțională, socială, de familie. Este o problemă în care familia și cei apropiați trebuie să fie foarte implicați, să recunoască problema și să nu o ascundă. Și foarte important este ajutorul specialiștilor. Agenția Națională Antidrog a fost desființată tocmai pentru că Ministerul Afacerilor Interne a conștientizat faptul că latura medicală este foarte importantă în prevenirea consumului de substanțe psihoactive. Atunci, am făcut front comun alături de celelalte instituții și de partenerii noștri din organizațiile neguvernamentale pentru a se dezvolta această linie și sper din tot sufletul ca, în România, să existe în fiecare județ cel puțin un centru unde copiii, adolescenții, tinerii, dar și adulții să beneficieze de acest ajutor medical specializat. Consumul de droguri și de substanțe este o problemă pe care fiecare familie trebuie să o discute cu copilul ei. Să nu ignore ceea ce vede, să nu considere că este un subiect tabu. Și, foarte important, să nu simtă rușine atunci când cere ajutor specializat.

Sunt trei aspecte care sunt de luat în discuție atunci când vorbim despre problemele din viața tinerilor: timpul petrecut în familie, timpul petrecut la școală și timpul pe care îl petrec afară cu prietenii, timpul în care socializează, anturajul alături de care își petrec timpul. Cum relaționați ca să aflați mai mult despre problemele cu care se confruntă copiii, spre exemplu, la școală? Există o comunicare permanentă din partea Ministerului Afacerilor Interne cu instituțiile de învățământ? Există și o relaționare cu părinții, prin care ei pot să afle mai multe informații? Cum se desfășoară toate aceste activități, ca să puteți să știți care sunt nevoile fiecăruia și să vă ajustați măsurile pe care le aplicați pentru a preîntâmpina problemele care apar și se schimbă de-a lungul timpului?

Parteneriatul dintre școală și structurile Ministerului Afacerilor Interne este foarte important. Înainte de începerea anului școlar am anunțat deja unele măsuri prin care îmbunătățim acest cadru de cooperare. Am digitalizat foarte mult această colaborare. Aici ne referim la registrul unic pe care îl avem împreună cu cadrele didactice, unde ei pot semnala problemele, dar, în același timp, pot cere prezența unui reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne în cadrul unității școlare. Avem o serie de activități preventive pe care le dezvoltăm atât cu profesorii, cât și cu părinții și, bineînțeles, cu copiii. Cred că este foarte important să spunem că, de fiecare dată, colegii de la Siguranță Școlară sunt prezenți în unitățile de învățământ. Dar în jurul unităților școlare vom găsi patrule de jandarmi, de polițiști, polițiști de la Rutieră, care sunt prezenți în comunitate la începutul și la sfârșitul orelor de curs, pentru a-i ajuta atât pe elevi, cât și pe părinți să fie în siguranță. De asemenea, avem și partea colegilor pompieri, salvatori, care desfășoară, împreună cu partenerii lor, lecții de prim ajutor în unitățile școlare.

Cum putem să învățăm un copil, încă de la o vârstă foarte mică, să ceară ajutor atunci când are nevoie?

Cred că este printre primele informații pe care trebuie să le învățăm atunci când avem copii. Încă de la grădiniță avem interacțiuni cu ei și venim în sprijinul familiei, venim în sprijinul educatorilor și îi învățăm numărul de urgență 112. Un copil care nu se simte în siguranță trebuie să știe aceste trei cifre. Am văzut, am avut cazuistică: de foarte multe ori își salvează și ei viața, dar pot salva și viața unei persoane din apropiere.

Cum s-a schimbat, de-a lungul timpului, această dinamică dintre tineri și polițiști? Eu îmi aduc aminte că Poliția era un fel de „bau-bau” cu care mă speriau părinții când eram copil și simțeam intervenția Poliției ca pe o pedeapsă. Sunt convinsă că această preconcepție a fost schimbată și copilul trebuie să vadă în polițist un ajutor.

Avem mulți polițiști tineri, mulți jandarmi tineri care îmbrățișează această carieră și care vin și vorbesc pe limbajul tinerilor, al liceenilor, al copiilor. Pe de altă parte, în structurile de prevenire a criminalității și de siguranță școlară avem persoane care au conștientizat faptul că sunt parte din comunitate. În școala respectivă sau în mediul unde adolescenții își desfășoară activitatea extrașcolară pot fi chiar copiii lor și atunci este bine să ne adaptăm limbajul, așa cum vorbim pentru membrii familiei.

Vă invit să facem un exercițiu de imaginație. Dacă am avea un grup de copii și i-am întreba acum, spre exemplu, ce îi face să se simtă în nesiguranță, care credeți că ar fi răspunsurile lor? Ca o paranteză, poate l-ați întrebat vreodată pe fiul dumneavoastră ce îl face să se simtă în nesiguranță, de ce se teme el și ce am putea noi să schimbăm pornind de la răspunsurile lor?

La vârsta aceasta, foarte puține lucruri îi fac să se simtă în nesiguranță. Pentru că suntem după debutul anului școlar, aș putea spune faptul că s-a activat catalogul virtual. Asta este un motiv de emoție pentru toți copiii, pentru că deja părinții au acces la note, la absențe. Glumesc, bineînțeles. Cred că faptul că nu știu dacă părinții lor sunt acolo când ei vor avea nevoie este cel mai mare motiv de nesiguranță pentru un adolescent. Tocmai de aceea, încurajez părinții să cultive o relație cu copiii lor, să știe că, indiferent de problemă, soluția este în familie, în dialog, în comunicare. Să nu se teamă de părinți, să nu existe acel motiv de rușine. Orice problemă are o soluție. Trebuie să o recunoaștem și trebuie să știm că părintele niciodată nu îți vrea răul. Întotdeauna va fi acolo pentru tine, ca și sprijin.

Avem o nouă provocare a prezentului și aceasta este reprezentată de inteligența artificială și nu pot să nu vă întreb dacă există și o componentă importantă în activitățile pe care le desfășurați care se referă la educația digitală. Vedem foarte multe clipuri făcute cu inteligență artificială, care par extrem de realistice și pot induce copiii în eroare, pot să-i provoace să facă tot felul de lucruri periculoase pentru ei. Cum vă gândiți să abordați această problemă în ceea ce privește prevenirea și, mai ales, în ceea ce privește siguranța copiilor?

Folosim inteligența artificială în activitatea noastră și cred că este un instrument foarte util. Este foarte important să știm cum funcționează astfel încât, atunci când venim în fața copiilor, să le explicăm de ce inteligența artificială este bună și ce pericole poate ascunde. Avem, de altfel, și seminarii pe care le ținem alături de studenți, dar, de anul acesta, încercăm să le introducem și la liceu. În cadrul acestora noi discutăm despre fake news, discutăm despre dezinformare și, de cele mai multe ori, inteligența artificială este în spatele acestor acțiuni.

Care este, în opinia dumneavoastră, o schimbare importantă pe care am putea să o facem în bine în societatea noastră, tocmai din punctul de vedere al siguranței copiilor noștri? Mai multă disciplină, mai multe reguli?

Mai multă educație… Mai multă educație, pe toate palierele și pentru toate grupele de vârstă. Și niciodată să nu încetăm să învățăm.

Ce mesaj ați dori să le transmiteți copiilor, părinților și profesorilor?

Să fie încrezători. Să știe că există un partener și acesta este Ministerul Afacerilor Interne, că avem oameni foarte bine pregătiți și gata oricând să intervină în sprijinul lor. Și să nu înceteze să viseze!

Irina Drăgan