Analiza primelor șapte luni de la lansarea Cărții Electronice de Identitate (CEI) și demersurile Ministerului Afacerilor Interne pentru a facilita obținerea și utilizarea CEI de către cetățeni și persoane juridice au reprezentat tema conferinței de presă organizată la sediul Direcției Generale de Evidență a Persoanelor
Cartea Electronică de Identitate este un document dezvoltat în baza standardelor specifice Regulamentelor Europene, dar și al necesității asigurării compatibilității extinse a acestui nou tip de document cu platforme și cititoare standard existente și/sau disponibile comercial.
„Lansarea Cărții Electronice de Identitate în urmă cu șapte luni a reprezentat un pas esențial în România pentru digitalizarea Administrației publice și pentru simplificarea vieții cetățenilor. CEI va deveni un catalizator pentru servicii publice mai rapide și mai simple. Cu siguranță, aceasta va contribui la simplificarea interacțiunii cetățenilor cu administrația publică, dar și cu alți operatori publici și privați”, a spus comisar-șef de poliție Monica Dajbog, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, la conferința de presă din 25 octombrie desfășurată la sediul DGEP pe tema analizei primelor șapte luni de la lansarea CEI.
„Noile cărți de identitate sunt documente legale, valabile pe teritoriul României și în Uniunea Europeană, iar titularii lor beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege”
Până în prezent, au fost emise peste 780.000 de cărți electronice de identitate, posesorii acestor documente beneficiind de anumite facilități oferite de CEI în interacțiunea cu instituțiile publice și cu operatorii privați. În acest context, purtătorul de cuvânt al MAI a subliniat faptul că „acești cetățeni nu sunt dispăruți din niciun sistem informatic al statului, cum s-a afirmat greșit în spațiul public. Toate datele de identificare ale cetățenilor români sunt gestionate în siguranță în Registrul Național de Evidență a Persoanelor fără întreruperi, pierderi sau disfuncționalități. Noile cărți de identitate sunt documente legale, valabile pe teritoriul României și în Uniunea Europeană, iar titularii lor beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege. Într-adevăr, anumite instituții publice sau entități private nu și-au actualizat echipamentele, respectiv nu au cititoare de card pentru a accesa componenta electronică a CEI. Altele, însă, au făcut aceste demersuri de luni de zile. Acest aspect ține exclusiv de dotarea și infrastructura IT a respectivelor instituții și operatori economici și nu de funcționarea sistemului informatic al Ministerului Afacerilor Interne”.
Standardele internaționale, în baza cărora a fost dezvoltată Cartea Electronică de Identitate, pot fi accesate simplu de orice operator public sau privat interesat să-și dezvolte serviciile electronice sau să achiziționeze cititoare de card, nefiind nevoie de omologare din partea MAI. Mai mult decât atât, Ministerul Afacerilor Interne a venit în sprijinul cetățenilor și al operatorilor interesați prin dezvoltarea unor aplicații ce permit citirea datelor de pe CEI, inclusiv cu telefonul mobil, demersuri de interoperabilizare care să elimine necesitatea existenței unui cititor de card. Totodată, comisar-șef de poliție Monica Dajbog a subliniat faptul că în majoritatea interacțiunilor cu operatori publici sau privați este suficientă dovedirea identității titularului prin simpla prezentare a CEI fără să fie necesară accesarea suportului de stocare electronic al acestui document cu ajutorul unui cititor.
„Elementul esențial îl reprezintă dovada identității”
„Este foarte important să reținem beneficiile Cărții Electronice de Identitate. Elementul esențial îl reprezintă dovada identității. CEI amplifică identitatea și îți permite să faci dovada identității la distanță, fără prezență fizică. Am fost și noi surprinși negativ de lipsa de reacție a anumitor furnizori de servicii. Ministerul Afacerilor Interne a depus toate eforturile necesare. A comunicat toate informațiile necesare. Acestea sunt publice, începând din aprilie anul acesta. (…) Toate informațiile se regăsesc publicate în hub-ul de servicii al MAI, în secțiunea dedicată Cărții Electronice de Identitate. Pe lângă dovada identității, pe care o putem face cu orice act de identitate emis de statul român, CEI este un instrument care facilitează digitalizarea și interacțiunea electronică de la distanță. Certifică identitatea titularului fără prezența la ghișeu. Aceasta înseamnă că orice furnizor de servicii trebuie să-și dezvolte un ghișeu virtual”, a spus chestor de poliție Aurel Giulescu, director al Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor. Totodată, aceasta a subliniat faptul că este esențial ca autoritățile publice și furnizorii de servicii să înțeleagă că interacțiunea electronică este viitorul. Datorită mecanismului de interoperabilitate gestionat de Ministerul Afacerilor Interne prin Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor și prin hub-ul de servicii al MAI, se poate vorbi de o interconectare complexă.
„Discutăm de o interconectare cu Ministerul Afacerilor Externe. Începând cu 24 septembrie, este funcțională Starea Civilă digitală. Aceasta este accesibilă în orice serviciu consular coordonat de MAE. De asemenea, discutăm în prezent și de interacțiuni în ceea ce privește preluarea cererilor în consulate pentru Cartea Electronică de Identitate, dar aici mai avem dezvoltări de realizat. Pe o proiecție a noastră, în luna noiembrie apreciem că tot sistemul bancar va fi interoperabil. (…) Totodată, avem discuții cu ANAF, unde deja am realizat chiar și teste tehnice și aștept ca în câteva săptămâni lucrurile să funcționeze și cu această instituție. Cu ANCPI și Ministerul Justiției suntem, de asemenea, în teste tehnice, iar în luna decembrie cu Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, cu Oficiul Național al Registrului Comerțului și cu furnizorii de servicii de încredere, administratorii fondurilor de pensii private, cu societățile de asigurare. Totodată, avem în derulare un pilot în care sunt implicate cinci unități administrativ teritoriale tocmai pentru a le automatiza direcțiile de impozite și taxe locale pentru a permite interacțiunea electronică”, a mai spus directorul Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor.
Din cauza faptul că există o presiune mare în municipiul București, directorul DGEP a recomandat cetățenilor care își doresc neapărat o carte electronică de identitate să se adreseze la unul dintre cele 27 de puncte de preluare din județul Ilfov. De asemenea, pentru a veni în sprijinul cetățenilor netransportabili sau care se află în situații deosebite, începând cu luna decembrie a acestui an, DGEP va pune la dispoziție caravane care se vor deplasa în teritoriu pentru a prelua cereri în vederea emiterii Cărții Electronice de Identitate.
„Cartea Electronică de Identitate și-a dovedit eficacitatea în toate țările membre UE care acceptă, ca și document de călătorie, cărți de identitate”
La rândul său, chestor de poliție Răzvan Jiga, director general al Direcției Generale pentru Comunicații și Tehnologia Informației, a subliniat faptul că: „atributul principal al acestui proiect este legat de standarde. Fără a construi un proiect bazat pe standarde internaționale, publice, deschise nu am vorbi despre interoperabilitate, despre autentificare, despre semnătură electronică pentru toți, însemnând atât cetățeni, cât și instituții publice sau entități private. (…) Cartea Electronică de Identitate și-a dovedit eficacitatea în toate țările membre UE care acceptă, ca și document de călătorie, cărți de identitate. Cititorul de card este obligatoriu întrucât, alături de aplicații, asigură o configurație tehnică minimală, specifică tuturor implementărilor similare din statele membre UE. (…) Succesul implementării CEI, care reprezintă un sistem de o complexitate ridicată, se bazează și pe demersuri comune de adaptare ale entităților publice și private care presupun atât dotări tehnice, dar și simplificări procedural-administrative care să ușureze interacțiunea cetățeanului cu aceste entități”.
Aplicația IDPlugManager permite, pe lângă vizualizarea informațiilor personale înscrise pe CEI, inclusiv domiciliul și reședința, și autentificarea în sisteme informatice, semnarea electronică a documentelor folosind semnătura electronică avansată, vizualizarea informațiilor înscrise în certificatele digitale emise de MAI, stocate pe carte, precum și resetarea PIN-urilor de autentificare și de semnare electronică. Această aplicație este disponibilă pe sisteme de operare de tip Windows, Linux, MacOS, este gratuită și se poate descărca la adresa https://hub.mai.gov.ro/aplicatie-cei.
Citirea datelor de pe CIP este posibilă, din punct de vedere tehnic, prin utilizarea unui cititor standard, conform standardelor internaționale și bunelor practici, conectat prin USB la laptop ori PC sau integrat în tastaturi, laptop etc.
Aplicația de tip mobile ROCEIReader este disponibilă atât pe smartphone cu sistem de operare Android, cât și iOS, este gratuită și se poate descărca din Google Play sau App Store.
Procesul de emitere a Cărții Electronice de Identitate se desfășoară etapizat, în deplină legalitate, conform prevederilor europene privind digitalizarea serviciilor publice și securitatea documentelor de identitate. Proiectul Digitalizare pentru promovarea Cărții Electronice de Identitate este finanțat din fonduri europene nerambursabile, respectiv PNNR.
Natalia Traicu; Andrei Grigore