AtențIe la… AI!

Trading scam și investment fraud, scam-uri caritabile, romance scam îmbunătățit cu ajutorul AI, CEO/CFO fraud (Business E-mail Compromise evoluat) și/sau impersonare celebrități pentru produse false sunt cele mai frecvente moduri de operare identificate în acest an în „portofoliul” autorilor infracțiunilor din domeniul criminalității informatice, „share-uite” masiv pe rețelele de socializare

În ultimii ani, Inteligența Artificială (AI) a luat avânt, permițând crearea de videoclipuri și imagini extrem de realiste. În prezent, aceste tehnologii sunt folosite în principal pentru divertisment, însă un aspect negativ îl reprezintă faptul că pot fi utilizate ca un instrument de inducere în eroare a oamenilor, cu scopul de a obține câștiguri financiare ilegale.

În acest context, deepfake-urile (videoclipuri false create cu AI) și imaginile generate artificial au devenit instrumentele preferate ale infractorilor cibernetici, iar cetățenii de bună-credință sunt adesea induși în eroare de aceste „capcane”, crezând că văd celebrități, experți financiari sau persoane aflate la nevoie. 

Videoclipuri deepfake cu oameni de afaceri, de notorietate sau cu politicieni care „recomandă” platforme de investiții crypto, forex sau „inteligență artificială miraculoasă” care promit multiplicarea banilor peste noapte. Victimele sunt direcționate către site-uri false unde depun bani spre a fi investiți și care, în realitate, ajung la autori prin diferite scheme de transfer de monede (virtuale sau fiat). 

Deepfake-uri cu copii bolnavi, victime ale dezastrelor sau celebrități care cer donații urgente. Oamenii donează, prin intermediul unor link-uri false, iar sumele de bani ajung direct la infractori. 

Utilizarea de către infractori a unor profiluri false cu poze și videoclipuri generate de AI cu persoane atractive din punct de vedere al aspectului și caracterului, prin intermediul cărora dezvoltă relații emoționale, apoi cer bani pentru „urgențe medicale” sau „bilete de avion”. 

Utilizarea de către infractori de video-call-uri deepfake în care „șeful” cere transferuri urgente de bani. 

Deepfake-uri cu diverse personalități care „oferă gratuit” produse.

Potrivit statisticilor din acest an, tentativele de fraudă cu deepfake au crescut foarte mult pe fondul avansării tehnologiei bazate pe inteligență artificială, iar pierderile financiare globale se ridică la zeci de miliarde de dolari, anual.

Un alt fenomen întâlnit în practică este crearea de imagini cu persoane complet fictive, generate de tool-uri, imagini care sunt perfecte și descriu persoane frumoase, zâmbitoare, ce par 100% reale, dar care nu există în realitate. Aceste fotografii sunt folosite masiv în moduri de operare precum: Romance scams și catfishing; profiluri false de influenceri care promovează produse sau diverse tipuri de înșelătorii sau investiții; crearea de „martori” în povești false de investiții („Uite câți oameni s-au îmbogățit!”); șantaj sau hărțuire (poze false cu persoane în situații compromițătoare).

Utilizarea AI în scopuri ilegale poate duce la diverse consecințe atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere al manipulării, precum: pierderi financiare directe; traume emoționale (oameni care donează ultimii bani pentru „copii bolnavi” inexistenți sau se îndrăgostesc de persoane false); erodarea încrederii în media și instituții: „Dacă nimic nu mai e real, atunci nimic nu mai contează”; manipulare politică și electorală (deepfake-uri cu candidați care spun lucruri pe care nu le-au spus niciodată); distrugerea reputației personale (revenge porn deepfake, folosit în special împotriva femeilor); amenințări la securitatea națională (deepfake-uri cu lideri politici care declară război etc.).

În contextul menționat, specialiștii în domeniu recomandă prudență cetățenilor, oferind în același timp mai multe măsuri de contracarare și protecție privind recunoașterea unui videoclip sau o fotografie făcută cu Inteligența Artificială.

În ultima perioadă, au fost reclamate mai multe fapte realizate cu AI, fiind create mai multe videoclipuri false cu ofițeri de poliție sau cu alte persoane care se recomandă a fi consultanți financiari, în vederea inducerii în eroare a victimelor de a realiza investiții fictive sau a obține date financiare pentru a putea efectua, ulterior, tranzacții neautorizate. 

În acest sens, este foarte important de precizat că niciodată polițiștii nu vor apela cetățenii cu video, prin intermediul anumitor aplicații și, cu atât mai mult, nu vor face recomandări de investiții. Totodată, oamenii legii colaborează doar instituțional cu unitățile bancare, în vederea recuperării prejudiciilor sau în cadrul activităților desfășurate, și nu vor face recomandări sau îndrumări cetățenilor în niciun fel de genul „urmează să fiți sunați de banca X sau de vreo altă instituție financiară”. (A.G.)