La sediul Poliției Oraș Popești-Leordeni a avut loc pe 4 martie 2026 o conferință de presă pe linia siguranței rutiere. Secretarul de stat în MAI, chestor general de poliție Bogdan Despescu, împreună cu inspectorul general adjunct al Poliției Române, chestor-șef de poliție Eduard Mirițescu, directorul DGCTI, chestor de poliție Răzvan Jiga, și șeful Poliției Rutiere, chestor de poliție Ionuț Arghire, au prezentat situația actuală la nivel național, precum și proiectele avute în vedere pentru a fi implementate în viitor
Siguranța rutieră ne privește pe toți, iar fiecare călătorie ar trebui să fie cât mai sigură, acest fapt reprezentând o provocare majoră pentru Poliția Română, a subliniat inspectorul general adjunct al Poliției Române, chestor-șef de poliție Eduard Mirițescu, la conferința de presă ce a avut ca subiect siguranță rutieră. „În condițiile unui trafic tot mai intens și unui număr crescut de participanți, ne dorim ca prevenția și reducerea consecințelor să fie pe măsura așteptărilor dumneavoastră. În acest context, România și-a propus și și-a asumat obiective clare prin Strategia Națională pentru siguranța rutieră 2022-2030, respectiv reducerea cu 50%, până în anul 2030, a numărului de persoane decedate și a răniților grav în accidente rutiere, comparativ cu anul 2019, aliniindu-se în acest sens viziunii Uniunii Europene, care combină măsuri concrete, respectiv investiții într-o infrastructură sigură, educație rutieră, controale mai eficiente, precum și modernizarea parcului auto pentru a proteja viețile celor care se află în trafic”, a declarat inspectorul general adjunct al Poliției Române. Totodată, acesta a punctat faptul că extinderea lungimii drumurilor naționale expres și autostrăzi în România a contribuit, contribuie și va contribui la siguranța rutieră.
De asemenea, chestor-șef de poliție Eduard Mirițescu a subliniat faptul că „prin acest sistem modern de infrastructură, se pot implementa acele măsuri de siguranță rutieră care să contribuie la atingerea obiectivului de reducere cu 50% a morților și răniților grav în accidente rutiere, respectiv benzi de urgență, separare a sensurilor, precum și semnalizare luminoasă de acest tip de drum. (…) România îndeplinește deja acea țintă asumată de reducere cu 50% până în anul 2030 în ceea ce privește numărul de accidente grave. La acest moment înregistrăm deja o scădere, față de anul 2019, cu 60% a numărului de accidente grave. (…) Totodată, aș vrea să menționez că, pe parcursul celor 3 ani, au rămas constante aceleași cinci cauze principale de producere a accidentelor rutiere grave, respectiv indisciplina pietonilor, viteza, indisciplina bicicliștilor, neacordarea priorității vehiculelor, precum și neacordarea priorității pietonilor, ceea ce ne indică și zonele cheie unde trebuie să acționăm prin acțiuni preventive și de combatere, astfel încât să atingem obiectivul asumat”.
În ceea ce privește resursa umană, inspectorul general adjunct a subliniat faptul că Poliția Română dispune de peste 22.000 de polițiști ce au calitatea de polițist rutier, precizând însă că peste 73% dintre aceștia sunt din domeniul ordinii publice, dar care pot să desfășoare activități pe linie de poliție rutieră. De asemenea, acesta a precizat faptul că instituția se confruntă cu un deficit de personal de peste 20%, ceea ce poate influența calitatea activităților desfășurate în domeniu.
În cadrul conferinței de presă, secretarul de stat în MAI, chestor general de poliție Bogdan Despescu, asubliniat faptul că dincolo de statistici, în spatele fiecărui număr există o viață, o familie, și că în fiecare accident cu o consecință gravă sunt analizate în particular condițiile, împrejurările, trecutul conducătorului auto. „Din statistică se vede că suntem pe un drum bun, dar nu înseamnă că numărul de accidente este un număr care să fie, să spun, pentru noi, într-un trend, care să ne lase așa, pe o situație, de la o zi la alta, să curgă lucrurile fără intervenție, dimpotrivă, ne obligă la mai mult, ne obligă la identificarea de noi instrumente, pentru că 1,293 de persoane decedate anul trecut, pentru noi, reprezintă foarte mult. Chiar dacă scăderea este cu 185, comparativ cu 2024, sunt 1.293 de persoane care au decedat. (…) Ordonanța nr. 7 din 2026 este ordonanța cunoscută în spațiul public ca ordonanța administrației, pachetul pe administrație. Au existat foarte multe dezbateri privind suspendarea permisului de conducere în situația neplății amenzilor din punctul de vedere al constatărilor pe zona de rutieră. Și, aici, aș vrea să vă precizez responsabilitățile Ministerului Afacerilor Interne după intrarea în vigoare a acestei ordonanțe de urgență. În primul rând, trebuie să adaptăm sistemele informatice, împreună cu Ministerul Finanțelor Publice, și, aici, vom veni în termen de 60 de zile cu norme metodologice printr-o Hotărâre de Guvern, iar în al doilea rând, vom veni cu o altă hotărâre pentru modificarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de Urgență 195 din 2002, în termen de trei luni”, a precizat chestorul general de poliție Bogdan Despescu.
De asemenea, secretarul de stat în MAI a abordat și subiectul referitor la servicii digitale pentru cetățeni. „Încă din toamna anului trecut am venit în fața dvs. cu prezentarea proiectului «Siguranță în trafic», obiectivul pe care ni l-am asumat fiind unul clar, mai multă prevenție, mai multă corectitudine, servicii mai accesibile pentru cetățeni. Astăzi vă putem prezenta stadiul unde am ajuns cu acest proiect de digitalizare la nivelul MAI”, a mai precizat secretarul de stat.
În același context, chestorul de poliție Răzvan Jiga, directorul Direcției Generale pentru Comunicații și Tehnologia Informației, a explicat ceea ce își propune instituția să facă prin intermediul hub-ului de servicii al MAI – portalul de servicii care are peste 1.100.000 de utilizatori și peste 46.000.000 accesări. „În perioada curentă dezvoltăm noi servicii, inclusiv pe domeniul siguranței rutiere. (…) Componenta de comunicare va fi disponibilă chiar începând de această săptămână, începând cu data de 6 martie, prin intermediul unei scrisori care este comunicată în hub, în format electronic. Pentru cei care au cont trebuie să existe și va exista și opțiunea confirmării posibilității comunicării prin hub. Practic, numai cei care doresc să comunice prin intermediul hub-ului vor primi aceste notificări. Cei care, fie nu au cont, fie nu doresc să primească aceste comunicări prin intermediul hub-ului, le vor primi prin intermediul Poștei Române, prin intermediul acelei comunicări care este și în acest moment disponibil, respectiv o scrisoare, un format letric. Răspunsul pe care trebuie să-l transmită cetățenii, în funcție de tipul de comunicare ales este fie prin hub, și noi recomandăm pentru că este un mecanism electronic automat, fie bineînțeles, prin poștă. Ce aduce în plus această nouă funcționalitate de comunicare? Ne aduce în plus zona de integrare automată, interoperabilitate cu Direcția de Generală de Evidență a Persoanelor, cu Direcția Generală de Permise și Înmatriculări Auto. Toate aceste entități sunt integrate în hub-ul de servicii al MAI și ne permit, nouă, furnizarea de date real-time către toți cetățenii. Practic, înlocuim sau încercăm să înlocuim progresiv mecanismele de comunicare clasice, cele care, din nefericire, atât pentru noi, cât și pentru cetățeni, conduc fie la întârzieri, fie la probleme legate de punerea în aplicare a acelor constatări”, a spus directorul DGCTI.
De asemenea, acesta a adus în atenție și un alt serviciu extrem de recent implementat în hub-ul de servicii, respectiv permisul internațional, un document oficial eliberat ce completează permisul național și care facilitează recunoașterea dreptului de conducere în statele din afara Uniunii Europene. „Există și o convenție în acest sens. Bineînțeles că am digitalizat și acest tip de document pentru cei care sunt înrolați în hub-ul de servicii al MAI. Free of charge, fără niciun cost se poate obține acest permis internațional. El însă trebuie să însoțească, bineînțeles și permisul de conducere pe care îl cunoaștem și îl avem toți cei care suntem conducători auto. Cum se obține? Procedura este foarte simplă. Bineînțeles prin înrolare în hub, depunerea cererii în format electronic. Totul rulează în format electronic. Se monitorizează în timp real statusul solicitării. Există opțiuni de primire fie prin poștă, fie prin ridicare personală de la sediu. Oricine deține un permis valabil românesc poate să beneficieze de un astfel de serviciu”, a mai spus chestorul de poliție Răzvan Jiga.
O altă temă adusă în discuție la conferința de presă a vizat proiectul implementat din toamna anului trecut privind fluidizarea în municipiul București. „Avem un dispozitiv care funcționează pe două intervale orare, dimineața și după orele 16:00, cu 98 de intersecții pe care le abordăm. Bineînțeles, prezența noastră în aceste intersecții ține și de condițiile de vreme, ceea ce înseamnă factorul vreme, factorul meteo și cu siguranță, odată cu venirea primăverii, vom fi mai mult prezenți în aceste intersecții. Vreau să vă informez că pe lângă acești colegi, pe care îi vedeți în fiecare zi în intersecții, sunt și dispozitive mobile. Sunt echipe mobile care vin în sprijinul colegilor din intersecții”, a subliniat secretarul de stat MAI.
Un alt subiect pe care chestor general de poliție Bogdan Despescu l-a adus în discuție la conferința de presă a vizat proiectul ordonanței de urgență pe siguranță în trafic, care a fost prezentată tot în toamna anului trecut. „Am spus atunci că face parte dintr-un proiect, «Siguranță în trafic», și am procedat la dezbateri. Fac mențiunea că au fost foarte multe observații și propuneri pe care le-am valorificat, sens în care avem o formă finală. Formă finală care în zilele următoare va pleca pe circuitul de avizare, astfel încât în perioada următoare ea să fie adoptată de Guvernul României. Acest proiect de ordonanță va include măsuri concrete și aplicabile, mare parte dintre ele anunțate anul trecut, cum ar fi introducere a conceptului de viteză medie, posibilitatea transmiterii online a cererilor privind permisul de conducere, acces online la fotografiile aferente contravențiilor, predarea virtuală a permisului de conducere în cazul suspendării, declararea online a accidentelor fără victime, eliberarea electronică a autorizației de reparații. (…) Ne dorim drumuri mai sigure, ne dorim reguli clare și, bineînțeles respectate, pentru că degeaba stabilim reguli dacă nu vor fi respectate și, așa cum am și prezentat, servicii moderne, rapide, o relație de interconectare, de o relație de schimb de date și servicii între cetățean și stat prin aceste sisteme pe care le-am prezentat astăzi. Obiectivele rămân aceleași, nu sunt obiective care să fie schimbate pe lângă ceea ce înseamnă țintele pe care ni le-am asumat prin strategia de siguranță rutieră, prin ceea ce înseamnă planurile și tot ce am organizat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne”, a mai spus secretarul de stat MAI.
Natalia Traicu