Un accident rutier cumplit a fost la un pas să se transforme într-o tragedie pe un drum național din Botoșani. Șoferul a fost pur și simplu aruncat prin parbrizul autocisternei… Din fericire, putem spune din fericire… Plutonierul adjutant șef Valentin Obreja de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Botoșani, care se afla întâmplător cu familia în apropiere, a fost omul potrivit la momentul potrivit
Era într-una din zilele lui libere. Și, ca de fiecare dată, se bucura de clipele petrecute în familie. Urma să fie o zi ploioasă, dar silențioasă, în care nu va auzi zbârnâitul asurzitor al telefoanelor din Dispeceratul 112 al ISU Botoșani, unde lucrează de aproape două decenii.
Aștepta în mașină, împreună cu soția lui, ca fiul lor să termine antrenamentul de fotbal când… „Un zgomot puternic! Instinctiv mi-am îndreptat privirea înspre direcția de unde s-a auzit și am văzut cum autocisterna s-a răsturnat, iar șoferul a fost aruncat prin parbriz! Eram la 200-300 de metri distanță. I-am spus soției să sune imediat la 112 și am fugit cât am putut de repede spre locul accidentului. În astfel de situații, timpul parcă se comprimă! Sunt obișnuit cu interlocutorii care sună la numărul unic de urgență și le simt disperarea în voce, țipă și au impresia că trec zeci de minute, dar de fapt doar câteva clipe… De data aceasta, eu eram «interlocutorul»…”, spune plutonierul adjutant șef Valentin Obreja.
Conducătorul camionului, un bărbat în vârstă de 40 de ani, pierduse controlul volanului și, după ce a intrat într-un sens giratoriu, s-a răsturnat. Impactul extrem de puternic l-a aruncat prin parbriz. Din fericire, Valentin a fost omul potrivit la momentul potrivit. Cunoștințele de prim ajutor, dar și experiența acumulată în cei 20 de ani de când răspunde la apelurile de urgență și-au spus cuvântul. Și, fără să ezite, a trecut de la teorie la practică, acordându-i șoferului primul ajutor până la sosirea medicilor. „Am analizat rapid situația. Victima se afla la câțiva metri distanță de autocamion, pe iarbă. Am văzut că autocisterna avea două rezervoare pentru apă… Nu era pericol. M-am axat pe victimă. Am evaluat-o imediat. Avea o contuzie la nas și un traumatism la nivelul toracelui. Bărbatul era conștient, dar agitat. L-am liniștit, am vorbit cu el, l-am așezat în poziția de siguranță. L-am învelit și, încetul cu încetul, a început să-și revină. I-am spus să nu facă mișcări bruște pentru a nu avea leziuni interne… A avut noroc!”, mărturisește salvatorul de la ISU Botoșani.
„Nu consider că am făcut ceva senzațional. Da, puteam să rămân în mașină, dar cu siguranță nu aș proceda niciodată așa! Sunt bucuros că totul s-a terminat cu bine!
De ce a fugit imediat spre evenimentul rutier? „Din instinct! Așa suntem noi, prin natura serviciului. Dar și dacă nu aș fi fost pompier, la fel aș fi făcut. Așa este firesc. Nu consider că am făcut ceva senzațional. Da, puteam să rămân în mașină, dar cu siguranță nu aș proceda niciodată așa! Sunt bucuros că totul s-a terminat cu bine! Doar am pus în practică noțiunile teoretice. Este foarte important, în cazul în care suntem martori la un accident, să sunăm imediat la 112. Poți fi îndrumat de cei din dispecerat. Iar cunoașterea tehnicilor de prim ajutor poate face diferența dintre viață și moarte. Nu trebuie să ai profesia de salvator pentru a ajuta. Oricine poate fi erou, atât timp cât nu stai și filmezi…”, mai spune pompierul.
La fața locului au ajuns rapid și două echipaje de la Detașamentul de Pompieri Botoșani, cu o autospecială de stingere cu apă și spumă și una de descarcerare, precum și un echipaj SMURD. Pompierii au intervenit și pentru înlăturarea pericolului de incendiu, fiind deconectate bornele bateriei. Până la sosirea forțelor de intervenție, plutonierul adjunct șef Valentin Obreja a acordat primul ajutor șoferului. Victima a fost preluată de echipajul medical, fiind transportată la Unitatea de Primiri Urgenţe Botoşani pentru investigaţii suplimentare.
Ulterior, șoferul autocisternei l-a contactat pe pompierul botoșănean pentru a-i mulțumi pentru gestul său… Emoționat, cu greu și-a găsit cuvintele pentru a-și exprima recunoștința față de cel care l-a ajutat în acele clipe extrem de dificile.
Într-o lume ideală, gestul de a ne ajuta semenii nici măcar nu ar fi remarcat… Ar fi fost un gest de normalitate într-o lume normală, într-o lume mai bună. Până atunci însă, fiecare dintre noi poate exersa, orice gest de omenie, cât de mic, îndreptându-ne pașii către lumea la care visăm cu toții.
Zi de zi, fără să ne dăm seama, trecem pe lângă eroi… Eroi care nu ar mai exista într-o lume ideală, pentru că actele de eroism nu ar fi o excepție, ci o oglindire firească a umanității noastre…
Natalia Traicu